E NUI MAHI, E ITI TAKARO.
HE maha nga tan i tohe ai a Sidey mema mo Otepoti kia whakaaetia o te Paremata tana pire kia nukuhia wliakamuritia te karaka i nga marama o te raumati kia kotahi
te haora ara kia kiia te 5 karaka i te ahiahi ko te 4. I runga i tenei tore ko nga mahi e mutu ana i te 5 inaianei ka mutu i te 4 ara ko te 4te 5. I peneitia ai kia roa ai to taima i to ahiahi mo nga mahi takaro. He nui nga tangata c pai ana ki tenei ture a ko etahi o ratou i whai-kupu kite Pirimia kia tautokona te pire a Sidey. Kaore te Pirimia i whakaae a i pooti hoki ia mo te turaki. Pic ahakoa ra i whakaaetia cto whare o raro tana pire engari i a an c tihituhi nei i enei korero kaore ano an kia rongo kua whakaaetia c te whare o runga a kua ture. Anei nga kupu a te Pirimia:
“Ki taku titiro ma te whakahokinga i to karaka e nui ai le taima mo nga takaro mo nga ngahau hei whakakaha i o tatou tinana. Engari ctohutohu ana an kite iwi kia iti iho te whakaaro kite takaro —no to mea kua piki rawa nga mahi takaro—a kia nui ake kite mahi. He tokomaha nga tangata kua korero mai ki a an kia whakanuia ake he taima mo nga mahi takaro engari ra kaore te iwi e ora i te takaro. He tika he whakakaha i te tinana ta te takaro engari ra kaua e wareware ki tenei, ara kia kaha ake te mahi, kia kaha ake te whakato, kia nui ake ai nga hua hei painga mo te Tominiona. He tika pea ta koutou haere mai ki to tone kia whakanuia ake te taima mo nga mahi takaro otira tera ke atu ta toku ngakau e awangawanga nei. Kia mahara kei te heke nga utu o a tatou pata, o a tatou hua rakau, o a tatou mi iti, o a tatou wuuru. Me pehea te whakaea i enei moni nui kua ngaro nei?”
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/TOATAK19260901.2.8
Bibliographic details
Toa Takitini, Issue 61, 1 September 1926, Page 458
Word Count
358E NUI MAHI, E ITI TAKARO. Toa Takitini, Issue 61, 1 September 1926, Page 458
Using This Item
See our copyright guide for information on how you may use this title.