HE PANUI Kite langata e hiahia ana kite Rawiri ki te Himene :he nui noa atu nga pukapuka kei a an inaianei: ko te utu : He me a nui, kiri noa . ... 2/6 He me a nui, kiri where ... 3/ He mea nui, kiripai ... 4/ He mea nui kiri pai rawa ... 5/6 He mea paku, kiri where ... 1/6 He mea paku, kiri pai ... 2/6 He mea paku, kiri noa ... 1jHe mea paku, kiri pai rawa 3/6 He Himene ... ... ~\6 lh±r’ Kite tono Himene nga Minita hi a J. Upton, Akarana, ka iti iho te utu. Maku e utu te Pane Kuini hei tuku atu nga pukapuka ki a koe. Na H. W. Williams, Te Rau, Gisborne. Ki te hiahiate tangata ki te Paipera, ki te Kawenata, me tono ki te Bible Depository Sunday School Union, Auckland. Paipera, 2/6, 3/6, 4/6, me te pane kingi 1/Renata me nga upoho whahamarama 2/6 3/4/6, mete pane kingi 3d. Kawenata paku, me nga waiata 2/-, 2/6, 3/-, 3/6 /-, me te pane kingi 3d. KG* HUA KARERO MA TA TATOU HANU. . io/- Mrs. Keefer, Pera Wheroro, Pohutu Hapuku, Henare Pungarehu, Poroto Whakahairangi, Hori Tawhai, M. Downey, H. Rangitapua, Wi Tamihana, Peter McNeill, Pauira Ngapuke ; 12/6 Hemi Kauta ; 15/- Wikiriwhi te Taahu; 7/6 Tapiwai Houkamau ; 5/- Mrs. Fairlie, Hoeta te Hata, Ihaka-te Kaituhi, Pineamine Tuhaka, Hori HordTiifta, y ohaia Hoata, Arthur Thacker, Eruera te Kura, Rulhi Tawai; 2/6 Hohua Taimona, Aporo te Moana ; 2/- Te Hekanui.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/PIPIWH19060801.2.19.2
Bibliographic details
Pipiwharauroa, Issue 101, 1 August 1906, Page 12
Word Count
239Page 12 Advertisement 2 Pipiwharauroa, Issue 101, 1 August 1906, Page 12
Using This Item
For material published 120 or more years ago, to the best of the National Library of New Zealand's knowledge, under New Zealand law, no copyright exists in that material.
For material published fewer than 120 years ago, copyright may still exist. Please see our copyright guide for information on how you may use this title.
In both cases, the National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.