Tokaanu Taupo. Maehe Bth 1898. Kia Purakau Etita o te "Puke Ki Hikurangi". [E Pa tena koe.] Te whakatangi maina ite reo nui o te Maunga-nui a Taane, ki runga kinga waahi katoa onga Motu e rua nei o Aotearoa mete Waipounamu, hei titiro manga kanohi Rangatira onga Tai-tamariki e noho mai ra inga waahi katoa, o Aoteroa mete Waipounamu. E hoa utaina atu a maua kupu ki runga ki to tatau Maunga e tu nei raua ko Tongariro, e tuku nei i tono kaha kinga pito e wha ote Ao nei; hei whakaatu kia koutou inga mahi i paahitia eta hui i tu ki Tokaanu ite 4 onga ra o Maehe, mo te taha kinga Komiti Wahine. 1 Kua paahitia ete hui itu ki Papawai Wairarapa, kia ahei ai te Wahine kite pooti Mema mo ratau, kia tu ki roto kite Paremata o te Kotahitanga. 2 I runga ite kupu ate Kotahitanga e whakahau nei kia whaka-whiti te Pire tono Mana-motuhake ki Ingaraugi no reira ka maharatia he mea tika te tuunga onga Komiti Wahine, hei tapiri monga Koiiiit Taane kite kohi ite moni hei kawe i taua Pire ki Ingarangi, no reira ka whakaturia tenei Komiti hei whakahaere inga tikaaga mote kohi moni e ahei ai te kawe ite Pire tono Mana ki Ingarangi. Ka ahu iho enei kupu kite whakatuunga o tenei Komiti Wahine, note 7 o Maehe 1898 ka whakatakotoria e te Tiamana o Tepaekitawhiti, Ngatake mete Kakahu, ko Tepaekitawhiti te Ingoa kotahi, ka whatakotoria atu ta Ngaai-tuwharetoa, te Kakahu ano ka huaina ko Waiheketua Ngapunaherau Ataamatua. A koia nei tonu te Ingoa ote Komiti Wahine o Ngaaituwharetoa nei. Ko Waiheketua Ngapunaherau Atua-ma-tua ka tuhia nga Ingoa onga Mema. Takarea Te Heuheu. Timuaki. Hapi Paora. Tiamana. Kataraina Paurini. Te Aonini Huruao. Ngaumu Manawa. Tuia Pikitu. Tamoe Tamaira. Atamira Te Heuheu. Mamae Tuia. Matewai Wakauta. Ngauru Pikirangi. Paapaeroa Te Wharenui. Paremata Heta. Makere Turumakina. Ngarama Hapeta. Teoti Akaroa.
Tepiata Te Whataiwi. Heni Te Baukura. Haumu Te Tauri. Ani Haumu. Kerenapu Hori Tauri. Whati Kahupu. Ngaikiha Te Raurura. Ngamako Te Bohu. Parekura Te Whafca. Pareawa Maniapoto. Mihi Parewaikahurangi. Terina Hapi. Tauri Te Nihofcahi. Ngahuia Hiroa. Bakera Ihaia. Pehi Manini. Teata Ngamotu. Bangitakaiho Paora. Ira Heta Terama. Wairau Te Where. Pehi Te Whe. Heoi ano. Me whaka-marama atu a inuri atu i tena, katahi ano ka tino Hainatia, ano nga Mema katahi ka tino tuturu, ka tuku atu ano kia Panuitia mai ko te moni mo te pepa ka tukua atu ko £1 pauna kite takua mai ngapepa me cuku mai kia rua me penei. Kia Hapi Paora Tiamana kei Oruanui Taupo. Ko tetahi me penei. Kia Takarea Te Heuheu Tumuaki. Kei Tokaanu Taupo. E hoa tena koe. Na Takarea Te Heuheu. Na Hapi Paora.
Kua tae rnai te inoni 10/- na Takarea IV Heuheu mote pepa kia ia mo te tau Tokaanu. Ivua tae mai te moni 10/- na Hapi Paora, mo te pepa kia ia mo te tau Oruauui Taupo. Ka tukua atu.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/PUKEH18980510.2.4
Bibliographic details
Puke ki Hikurangi, Issue 6, 10 May 1898, Page 2
Word Count
496Untitled Puke ki Hikurangi, Issue 6, 10 May 1898, Page 2
Using This Item
For material published 120 or more years ago, to the best of the National Library of New Zealand's knowledge, under New Zealand law, no copyright exists in that material.
For material published fewer than 120 years ago, copyright may still exist. Please see our copyright guide for information on how you may use this title.
In both cases, the National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.