KI NGA KAI TUHI MAI.
1. Hamahona Rota Rangihoro, o Maketu. —Tenei te pukapuka ka tae mai, e mea ana, ko te take i kati ai te huarahi ki Te Kaharoa, Maketu, he ngangare no nga hapu e rua kite mana. Tenei ite kupu ki aua hapu e ngangare ana,—hanga te buarahi ki Maketu inaianei, na ifi mea, e tinana ana tera; ko te mono, waiho i te wbanga, ta te he atarangi ftau tera* 2. Rewi Tereandkd. —Tenei te pukapuka mo taua korero ano. E mea ana ia, na te pubaehae o nga iwikia ratou ano,koia te puta ai te buarahi ki Maketu, koia te timaia ai te mahi. Heoti nei te kupu mo tera. Nui atu te pouri o te ngakau mo te mahi poauau a te Maori ; ko te mea >a,e biahia aoa niaiou kia \?hakawliiwhia ratou, i naia iata nei, ki le whakaaro rnohio. . 3. Matini Murw, oKaipara.—E ki ana ia kia nga korero mo le malenga o Amiria Whawbe o taua wfaenua ano. Abakoa, kabore e laea i tenei wabi te whakariie i taua kupu ona, lena atu ano ka meatia. . 4. Apera Kiwi, o . Whainganoa,—Te ta-ikoto-nei taoa pukapuka lubitubi mai. E jWhakapai .<ana ia ,ki qga Ture bou kua otite manga hei painga mo nga iwi Maori. Ae. h lika ana. Kite mea, e hiabia ana te Maori tore kite rangibumarie, —kite mea, e hiabia ana ia "ki tehiki a"ke i aia~ano, irungai nga ritenga o te wbakaSS= B^!^ ga » 1 "W 1 B o a likanga bte wbakai wiunga, tienei te la koto i tona aroaro 3ga tfk&ng&nui hei wbakapureroakei a ia. 5. XVIREHI TB ftXl'tiTOPrtJ, b Wtaijganui •—fenei te pukapuka i takdia mai irti kia
laia. Ko nga fcorero mo nga runanga c wtiakatutaria i ia wabi. He hua kore 110 roto i tenei pukapuka, ko le take lenei ikoreai malou e la kite Karere Maori. 6. Henare Te Ngahcru, o Wbanganui.— Tenei le p.epale takoto nei, e whakaatu ana ite baerenga ooa kite wbenua o Ngatiruanui. E whakawbetai ana ma ton ki a ia. Tenei ake ka wbiriwhiria he kupu i taua pepa, ka laia ibo.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18621216.2.19
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 15, 16 December 1862, Page 12
Word Count
355KI NGA KAI TUHI MAI. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 15, 16 December 1862, Page 12
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.