MANA WHAWHAI O NGA IWI O TE AO.
Na e rongo ana koutou kua ara ake, tetahi raruraru i Waenganui o Ingarangi, me Tiaina, kia Ruhia raua ko Wiwi. Ko Tiamana kua unu ia ia ki waho o taua pakanga, kua mahue a Ruhia a Wiwi ia ia, he wehi ia Ingarangi me Marika. Na konei e tika ana kia mohio raai kontou, kite ahua ote kaha, o ana iwi o te ao, i na, arate pakanga, a ratau kia ratau ake. Ko nga Hoia tuturu, aia iwi, a ia iwi, i akona ki nga tutu ngarehu, ki nga .tohu o te Toa, mo tera mahi, mo te Pakanga, koia tenei e mau ake nei o ratau ingoa, mete whika o nga Hoia o te Tuawhenua, o te moana, mete maha o nga waka tana, me ona tangata oe ra waka. Na lie maha nga iwi o nga inotu kei raro i te mana o Ingarangi, kaore i whakahuatia nga kaute o nga Hoia. Na lie maha nga mea o au a iwi e tiliro tonu ana kia Ingarangi hei matua, hei kai tiaki, awhina hoki ia ratau. Heoi koia tenei o ratau ingoa e mau ake nei.
He waea mai no Ranana i te 15 Pepuere nei kua akiaki te Atimara tiaki 0 nga whakahaere whawhai o roto o te mana o Ingarangi kia whakatokomah Ştia te Newi ara nga Hoia
heramana 0 Ingarangi, a e whakahau ana kia mahia nga lino manuao pai rawa. Ko te wahi e mahi a ai nga Hoia, ine nga Pencti, menga Moari, me nga lino paura pai rawa me era atu mea e whakaarotia ana mote whawhai ko Wururiti. (Woolwich) 2.000,000. Kariri e mania ana i rolo i ia viki i ia wild, ko nga kaimahi kua whakaturia ki tc mahi i era mahi katoa, ku a kia ake nei 15.0™ hui atu ki nga kai whakahaere katoa, ko reiraanake he mahi ma era mano tangala. Nga moni e takolo ana i rolo 0 te peeke 0 Ingarangi, ake koia tenei 23,246,000.
ilniil. MilH/ld'i. Iluili UcrnniiDUi. Ruliia 6,917,000 125 32,000 Marika IIJ.OOO .. Keiti Piritini 7lS,82I 35'"' 90,850 Tiamana 4,000,000 9*3 25473 Wi-.vi 4,000,000 2.37 45,6SQ Itari 0,048*000 279 21.224 Moluotia Ataria Hangaria ... 2,500,000 150 kn ore i Takee 1,000,000 111 16,000 Putikara I,(100,000 .. .. Tiain.i 1,1'>0,030 .. .. Perekama 185,000 .. .. Tin I i ran a 100,000 r >5 8,000 Pornkaria Notawe... 50,000 5° 6,81,1:1 Rawhiti Rnmiria ... 188,504 ,, .. Tene Maaka 60,000 .. .. Kirilii 200,000 .. .. Harana me re Rawhiti Inia 99-5 1 7 .. Romania 158,00-1 .. Hiwia 33 7 ■;"!-3 ... .) Teina 48,000 126 22,000 Tiapani 245.520 5° 10,1100 Tiuti rana. 485.7 G 4 .. f
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/JUBIL18980301.2.14
Bibliographic details
Jubilee : Te Tiupiri, Volume 1, Issue 8, 1 March 1898, Page 5
Word Count
435MANA WHAWHAI O NGA IWI O TE AO. Jubilee : Te Tiupiri, Volume 1, Issue 8, 1 March 1898, Page 5
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.