PANUITANGA.
Te Rerewe i Nepia, mete haora e haere atu ai i Nepia ki Te Kopua. a e hoki mai at i Te Takapau. KO a te 16 o Tihema, koia nei nga haora e haere atu ai te Tereina i Nepia, a e ahu mai ai ano ki Nepia. Ka rere atu i Te Peti i Ahuriri ka ahu ki uta i te 11 o nga haora i te ata, a i te 3 nit? te 40 meneti i tua o te tina. Ka rere atu i Nepia i te 7 mete 35 meneti i te ata, a i te 11 roe te 30 meneti i te tina, a i te 4 mete 30 meneti, a i te 2mete3o i te Ratapu. Ka rere ntu i Panitaxa ite 7 mete 55 i te ata. a i te 11 mete 55 i te tina, a i te 4 me te"so meneti i te ahiahi, a i te 2 mete 50 i te Ratapu. Ka rere atu i Hehitingi i te 8 mete 16 meneti ite ata, a 1 te 12 mete 25 i te tina, a i te 5 mete 12 i te ohinhi. Ka rere atu i Te Pakipaki i te 8 mete 37 meneti i te ata a i te 12me te 55 i te tina, a i te 5 mete 31 i te ahiahi! Ka rere atu i Te Autk i te 9 mete 15 i te ata, a i te 1 me te 35 ite tina, a i te 6 mete 4 meneti ite aliialii. Ka rere atu i Kaikoura ite 9me te 45 meneti ite ata ai te 2 mete 15 meneti i :e tina, a i te 6 mete 38 i te ahiahi. Ka rere atu i Waipawa i te 10 mete 3 meneti i te ata, a ite 2 mete 35 meneti ite tina, a i te 6 mete 53 meneti ite ahiahi. Ka rere atu i Waipukurau ite 10 mete 23 meneti ite ata, aite7 mete 15 ite ahiahi. Ka rere atu i Te Takapau i te 11 i te tina, a i te 8 i te ahiahi. A ka tae ki Te Kopua i te 8 mete 20 i te ahiahi. A ka rere mai te Tereina i Te Kopua i te 8 mete 15 i te ata,a ite 2me te 30 mrneti ite tina. Ka rere mai i Te Takapau i te 8 mete 40 meneti i te ata, a i te 2 mete 50 meneti i te tina." Ka rere mai i Waipukurau i te 7 i te ata, a i te 9me te 36 meneti i te ata, a i te 3 mete 36 i te ahiahi. Ka rere mai i Waipawa ite7me te 20 meneti i te ata, a i te 10 mete 5 nieneti i te ata, n i te ahiahi ka rere mai i Kaikouba i te 7 mo te 34 meneti i te ata, a'i te
10 mete 23 meneti ite ata, aite4 mc to 15 men,. Li ite ahiahi. Ea reie mai iTe Aute ite 8 mete 4 meneti i te ata, aitellme te 5 meneti ite tina. Ea re re mai i Te PakipaKl i te 8 mete 40 meneti i te ata, a i te 11 me te 45 meneti ite tina, aite 5 mete 30 meneti ite ahiahi. Ka rere mai i Hehitingi ite 8 mete 57 meneti ite ata, a i te 12 mete 25 mer.eti i te tina. a i te 5 nie te 43 meneti ite ahiahi, a i te smete 30 meneti ite liatapu. Ka rere mai i Panitana ite 9 mete 20 meneti ite ata, ai te 12 mete 50 meneti ite tina, aite 6 mete 30 meneti ite ahiahi, aitesme te 50 meneti ite Ratapu. I\a rere mai i Nepia i te 10 mete 20 meneti ite ata, a i te 3 mc te 10 meneti ite ahiahi. Aka tae ki Te Peti i Ahuriri ite 10 mete 30 ineneti ite ata, aite 3 mete 20 meneti ite ahiahi.
He mea pai kia eke te iwi i aua Tereina katoa. Nei te tino kupu kite iwi, kite mea he taonga ranei, he kuri ranei, he hoilio, he kau i - anei e maua ana i runga i te Tereina. Ko aua mea me mau inai ki nga whare tuunga Tereina i nga meneti 15 i mua atu o te \va e rere atu ai te Tereina i nun whare tunnga Tr-reina. Kua kore nga tikangn t> nga taima reiviiga o te Tereina i pamutia i mua, a ko nga haora me i'ga meneti e rere ai te Tereina, ko enei e mau i te panui nei, naku. NA TE W. J. MIRA. Tino kai tiaki whakahaere.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/WANANG18781221.2.21
Bibliographic details
Wananga, Volume 5, Issue 51, 21 December 1878, Page 642
Word Count
791PANUITANGA. Wananga, Volume 5, Issue 51, 21 December 1878, Page 642
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.