N$ tenei a te: Kawana te : mea iie tfr urn ano mete whakaae ano toua Runiriga ii tenei tbeatanga,' tenei te wbakarite; nei te;kairanga n«i, ko ; tenei whenua katubivakeaei, hei Takiwa, beitaunga motaqalW* Ara, ko ngawbenua katoa e takoto aija ! roftoi enei. rfjbe: K,atiraatai te jtaba;*iliafca:iire ote Wahapu o Kawhia, kabaerewhaka-te-Hiawngai i sunga i nga hiwi, a teMaung* oPirongiaka me atu i reira i. rqngaitte roh« kite hauauru ote .Takiwa o WaUUto ki Runga, kia rite ki ta te Tino Runanga ote Kawana i whakatakotoai, i te 16 o Tiheina, IWI (ara, i runga i npa hiwi o te taha kite bauauru • nga awa' o Waipa o Waikato,) tae nea kite taepa robe ite tab* kite ratio te kainga Mibinare i Taupiri 5 rare tonu i te taba o ttiw taey«, a.wbtt tonu i runga i taiiarobe ote ; Ta)tiwa Q aikato ki rupga (i runga boki i te rolie 0. te .wbenya o Ngaiihaua,)tae, noa kite taha Maooga kite rawhiti ote awa o, Waikato;: kaere . tonu i tauataha Maunga, kia kapea nai kr xoto nga. whenuakatoa el Mire nei nga manga wai o Waikato, a tae noa kite robe o te wbenua o' te KaVanatknga 1 Mangatawhiri: ftaere tonu i runga i q te wbcnoa o te Kawaiiatanga, iae A warya : haere atu i reira" i. te awa o .Wa&ato, a tae noa ki tona wahapu; rerc. tonu atyii rerra r te takutaj 0 te moana/a tae noa kite wa!ii i tftoita air . Vi •" : " A ka whakaritea, ka karahgatia hoki inai* ariei, ko te " Takiwa o Waikato ki Jfaro" hei ingoa mo tenei Takiwa. Aka meatia ano kia mana tenei whakari* tenga no te 5 o nga'ta o Pepnere, 1862. Hampden Willi?, Mo te Kat tuhituhi kite Runanga.
WHAKARITENGA A TE.TINO RUNANGA OTE KAWANA, . E vhakariie ana i te Takiwa o " Waikato kißaro" kia tkengia ete " Ture w/takataksto Tikanga hi nga Takiwa Maori," Q, Grey, Te Kawana. * 0 * e Kawana, i Akarana, ite Tairei, te 16 © nga ra o Hanuere,*lß62. -• • ... I wira : . i; -, ... lie Kawapa ratouko tona Ruaanga. MO te raeakua oti te whakatite e te Runanga Nui o iJia Tirani tetahi tufe e huamaana," Ko te Tur& Whakatakototikanga ki nga Takiwa Maori,. 1858"r ae meaina taua Ture, e tiki ariamaTe Kawana latou ko tona Runanga. i tenei wa i tenei wa, e wbmkariterite nga- -Takiwa mahinga . ntfrtatta ture;~ hei nga Takiwa ikkahore ano tnKaoga Maori i mutu noa i ranga;: .«•"
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18620205.2.12.2
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 5, 5 February 1862, Page 26
Word Count
401Page 26 Advertisements Column 2 Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume II, Issue 5, 5 February 1862, Page 26
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.