RETA TAKOTO NOA.
He mea atu tenei na matou ki nga hoa Maori kia tirotirohia e ratou nga ingoa e mau iho nei, ara, ko nga reta mo ratou e takoto mai nei i te Whare Mera o Akarana:— Ki a Wiari, kei Takapuna, Ki a Kingi, kei Waipapa, Ki a Paora Pari, Ki a Herni Araiawa, kei Waiheke, Ki a Te Kepa, Ki a Hiraka Te Porima, Ki a Ngapari Hikarahai, Ki a Pekamu Tohiteururangi, Ki a Hone Piharaa, kei Tiri-Kingi, Ki a Winiata Pekamu Tohiteururangi Ki a Tioriori, (Kai-YVhakawa,) Ki a Hoera Te Rangi, kei Waiheke r Ki a Rapata, kei Akarana^ Ki a Hareraki Reweti, Ki a Te Wetini, kei Haurua, Ki a PaterikL Whawharua, Ki a Poharama, kei Marae, Ki a Hone Wetere, Ki a Paitoitoi Te Aotearoa, KiaT araia Ngakuti, Ki a Tipua Tatahau, kei Hauraki, Ki a Hori Makiw-hara, Ki a Haraira Te Puke, kei Otuhounga,Ki a Tangonui, kei Waitemata, Ki a Rirituku, Ki a Hepa Taurarua.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18610301.2.13
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume I, Issue 1, 1 March 1861, Page 10
Word Count
163RETA TAKOTO NOA. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume I, Issue 1, 1 March 1861, Page 10
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.