KO NGA KUPU WHAKAMUTUNGA A TE KAWANA KI NGA RANGATIRA MAORI O TE RUNANGA KI KOHIMARAMA, NO TE 11 O NGA RA O AKUHATA, 1860.
E aku hoa, e nga Rangatira Maori o Niu Tirani, — I tenei Runanga ka tahi ka huihui nga Rangatira Maori o ia wahi o ia wahi o Niu Tirani. Kua whakakoutia ano e au n°u kupu mo te pai o Te Kuini ki & a Koutou, a kua rongo koutou i te wkakatumautanga o nga tikanga o te Kawenata o Waitangi, he mea whakapuaki naku i runga ite ino- 0 a o teKuini. = Ko etahi mea i korerotia hetia ki a koutou e etahi tangata, kua oti te whakamarama. Kua meatia e ahau kia ata titiro koutou ki tenei mea e matea ana, ara, ko tetahi tikanga mo te whakarite whakawa kia whakahaerea tikatia ki nga kainga Maori. Kua hoatu hoki hei ata hurihuri marire ma koutou etahi Ture
mahia e Te Matenga (tino Kai-Wha-karite Whakawa tuatahi o Niu Tirani). Kua tukua ano kia rapua e kouton tetahi tikanga mo nga tangata Maori, Ida uru ki roto kite Tekau ma rua i nga whakawakanga i te tangata Maori e whakapaea ana kite liara koliuru. Kua whakaaria ano ki a kouton etahi kupu mo te ata whakarite i nga rolie o nga wlienua o tera iwi o tera iwi, mo te whakapumau hold i tona wahi i tona wahi ki ia tangata ki ia tangata. Ma reira hoki pea ka atea ai nga kuraruraru e mau nei i runga i te whenua Maori. Kua whakaaturia hoki ki a kouton te tikanga o te Ture o Ingarani mo te tukunga iho i te taonga ki nga whanaunga i ora; mo te pukapuka oha kia tuhia tikatia, kei waiho ona taonga i runga i te raruraru, hei take tau-kumekume i muri i a ia. Kua puta atu ano ki a kouton te kupu kia whakina nuitia inai e koutou o koutou whakaaro; a kia whakakitea mai nga wahi pouri i a koutou, me kore ranei e taea te whakatika. Kua korerotia ki a koutou nga putake i tupu ai te pakanga ki Taranaki (na koutou hoki i tono kia korerotia atu). Na, ka tika, kia korero atu ano ahau, na Wiremu Kiugi i whakatari te pakanga ki ahau, ehara i te mea hiahia naku. SKo taku e pai ai, ko te rangimarie ; otira me rangimarie e takoto ana i runga i te Ture, i te noho tika, aua i nga ritenga o te patu tangata, o te kino ; ko tetahi rangimarie e tika ai te noho tahi o te Pakeha o te Maori, i runga i te pai, i runga i te wehi kore, i runga i te tupato kore. Kahore i huna ki a koutou tetahi mea e tupu ai, e ora ai te iwi Maori;
a tenei hoki taku e mahara iho nei Id a koutou korero, mo te piri ki a te Kuini, e tika ana, mete atawhai ano ki nga Pakeha, i puakina nuitia e koutou, e tika ana. A, e whakaaro ana ahau ma tenei Runanga ka tatu ai te ngakau o nga iwi e rua, ka u ai hoki te whakahoatanga. Ko tenei ka mohio pu nei koutou inaianei ko ta te Kuini i pai ai mo ana tangata he. rangimarie anake. Na ka hoki marama atu koutou ki o koutou kainga kite whakatika i nga whakaaro he ana kitea i roto i o koutou iwi. A, tenei ano hoki taku e tino pai ai mo koutou, ko o koutou whakaaro kia aronui ki enei main nunui, ko te rapu tikanga mo nga tamariki kia whakaafcona paitia—ko te ngaki pai i te whenua—ko te han°;a whare pai hei noho mo koutou—ko te whai tika ki nga taonga Pakeha kia riro i a koutou ; ko enei hei tino whai ma koutou ana hoki atu ki o koutou iwi. Ka hari ahau kite tuhituhi atu ki to tatou Kuini atawhai i te korero o tenei Runanga tuatahi o tona iwi Maori e matea nuitia nei e ia, ara, te pai o te wfcakahaere ; hei tohu hoki tenei e ata kitea ai kahore i hapa te tangata Maori o Niu Tirani i te matauranga, i te whakaaro pai. Tena ia e pai rawa ia ki tenei rongo, me tona iwi Pakeha i Ingarani, i Niu Tirani hoki. Na, ka ata rongoatia e te Kavrcinatanga nga pukapuka katoa o nga korero o tenei Runanga. A, ki taku, tera e korerotia a mua ake nei e a koutou tamariki mete whakapai ano kite korero ote whakamatauranga tuatahi kite mahi Kawanatanga, e tino kitea e ratou. Na ? he kupu atu tenei naku ki a koutou, kua pti te whakarite tetahi Runanga penei mo te tau e haere
ake nei; a ka whakanru raai te Runanga Pakeha i runga i te niahi whakatakoto tikanga e tupu ai te pai ki a koutou. Ko te takiwa e takoto mai nei i te aroaro tae noa ki tetalii Runanara me waiho nei takiwa hurihuri marire i nga korero malia kua whakaaturia nei hei kimihanga ma koutou, kia haere rawa mai ki tera Runanga, i kua pakari nga whakaaro liei wha[kapuaki ma koutou, kua marama hold he huarahi korero i runga i nga mea e hiahiatia e koutou. - Haere ra, e aku hoa! Ma te Atua koutou e tiaki, Mana hoki koutou e arahi na nga ara o te matauranga, | na nga huarahi hoki o te ranginiarie.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18600815.2.7
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VII, Issue 16, 15 August 1860, Page 10
Word Count
904KO NGA KUPU WHAKAMUTUNGA A TE KAWANA KI NGA RANGATIRA MAORI O TE RUNANGA KI KOHIMARAMA, NO TE 11 O NGA RA O AKUHATA, 1860. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume VII, Issue 16, 15 August 1860, Page 10
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.