MEATANGA KI TE PUKE MAMAHA MO TE TAI TUAURU.
Ko Wiremu Te Awaitaia me ara atu rangatira o Waikato kua korerorero ki a ratou ano, kia whakaputaina he tikanga e rite ai nga kupu i te upoko runga o tenei korero. Ko te tukunga iho o ta ratou korero, kiano i rangona noatia e maton j otiia, e ngaliau ana ano te taha ki nga Pakeha, kua anga hoki o ratou •whakaaro ki taua mahi tahi. Ko Dga kupu i muri iko nei no tetahi o nga nupepa 0 Akarana : "Ko matou e koa ana i te meatanga ai ki nga kupu panui mo te huiliuinga, i te Manei, kite wliakaliaere tikanga mo tetahi puke Mamaha, liei rerere ki Kawbia, ki Whangaroa, ki Taranaki, ki Manukau. "Ma te kaipuke mamaha anake ka taea paitia ngakai o enei awa, kua kitea hoki i nga wa kua pahure ekore e ata oti tenei mahi i nga kaipuke Maori e rere nei, no te mea, e kaha ana te hau o te taituauru, a ; he kaiwaka kau kei nga awa.
"Tupono noa tenei huihui kite turanga o tctahi tima i konei ko tc Nepitune te ingoa; ko tepuke ia i haere ai aTe Himihona, kite boko i Mereponi, hei puke rerere mo Akarana ki Dga wahi tu-r-ata. ff He kaipuke rino ate Nepitune, he puke pai; e kiia ana 7 macro e rere ai i te haora kotalii. E mea ana matou, ko te puke ano tenei i pai mo te mahi e meinga iho nei. E hiahia ana matou. kia whai tangata hei tango mo tenei mahi, kia oti ai, a, me tuku mai ki roto ki a ratou etahi tangata Maori, me haere i runga i te kohikohi. He mahi tika tenei, he mahi whakaka ke mo te tangata Maori. Ko te mea tenei e mutu ai nga whawhai ki a ratou whaka Maori, a, ko te mea koki e whakatotahi ai te whakaaro o te iwi Maori, ote Pakeha. Ka pai ano kia whakakahangia enei whakaaro o te tangata, mo nga tnea kua kiia iho, haunga hoki te tini atu o nga hua pai i roto i tenei mea. No te hokonga ai o to "Wiremu Tene koake ana he moni o etahi tangata Maori ki runga, no reira iho ano te hiahia kia wliiwlii ki etahi atu puke mamaha."
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18550201.2.18
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume I, Issue 2, 1 February 1855, Page 6
Word Count
390MEATANGA KI TE PUKE MAMAHA MO TE TAI TUAURU. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume I, Issue 2, 1 February 1855, Page 6
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.