KO TE KARERE MAORI. Akarana, Oketopa 24, 1850.
Kua roa te mahinga o te huri ringaringa ki nga tangata Maori o Niu Tireni. E h okoa tonutia ana era tu mea e te hunga ekore e whai moni kite whakaara i te iiiira wai. Taea ana te huhi ote tangata ua mahi i (era tu men, a tinia noatia etc lioha i te hurilianga. Me he men, kahorc he huri poka ke uke i era inea ringaringa, ekore matou e kiki atu i tenei wnlii ; tena ko tend, Gjiurn tonu mai ana nga tangata o Ingarangi i teuei mea, i tcra men, a, kahorc he ra e mahue ekore e kitea mai tetahi men hou. Me kupu wliakamahara tenei kia matauria ai e koutou, tenei tc utniua mai nei he mirai lugarangi, ki nga wlienua o enci moana. Ka tukua atu nei ki a koutou ctahi korero no te pukapuka o Tikihona, tetahi kai hoko o Hanana. He pukapuka ki a Te Mokcna, minita i Otawhao; i taia ai tenei, he mea kia rongo ai nga tangata, mo tc liialu'a o ctahi ki to mini pai, ki tc mira utu nohinohi.
E tukua atu ana ki a koe nun korcro kin rongba ni koc i nga utu mo nga mira malii a —ringiiringa mo nga inira kaha akc i ti> tc lioilio. Ka pni alio pen koe kite nica kita t»c atu na, c paingia pntia (ana tcna tu mira c te tokomalia o te tangata ; c madia ana c nga wlienua o ena moana. Tc utua me tc mint liuri, mete malii talari i roto, ka tuliia nei—--14 inilii, lie koliatu Wiwi. To utu £lo— peka o tenei mira i roto i te liaora kotalii. 15 inilii, lie koliatu Wiwi,—TcutUoEll—lie mea hnri'a ringaringa ; eturu pulicra mete awlie i roto i tc ra o tenei liuri. 10 inilii, lie koliatu Wiwi, —Tc utu £\3 — Kwha puliera mete awhe o tenei liuri i roto i te ra. 18 inilii, lie koliatu Wiwi,—Te utu £l6— Eono puliera o tenei liuri i roto i le ra. 20 inilii, he koliatu Wiwi, —Te utu £lo— puliera i roto i ic ra ko'ahi, (me wliakakalia ki to tc lioilio malii, mci lii.iliiatia ana.) '22 inilii, lie koliatu Wiwi, —Te utu £27— te kau ma rua puliera o tenei liuri i roto i te ra. Km whnkukitea enei liuri ki tc tokomalia o te tang >ta i roto i nga ra koiahi te kau, i tc wliakaniincnga lioka kau me era atu mea. He mano tini nga kai ngaki whenua i mataketaki i enei liuri, a, c nica ana matou he painga ano tera mo te toliomalia o te tang.ta i huiliui inai kite titiro i tera walii.i tera wahi.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/MMTKM18501024.2.8
Bibliographic details
Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume 2, Issue 48, 24 October 1850, Page 2
Word Count
454KO TE KARERE MAORI. Akarana, Oketopa 24, 1850. Maori Messenger : Te Karere Maori, Volume 2, Issue 48, 24 October 1850, Page 2
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.