Huia Tangata Kotahi. HATAREI, MAEHE 31, 1894. KOTAHI PUTANGA ITE WIKI.
He nui nga korero e puta ana i nga Nupepa Pakeha, a ko aua korero mo te taenga ote Pirimia kinga takiwa Maori o te taha whakararo, i aia e haere atu ra, ki te whakataki i te wateatanga o te whenua, mete waingohia-tanga mai o te hiahia o nga iwi o nga tekiwa maori kua haerea ra, E korero ana hoki kanui te whakamoemiti o nga mauri kite Pirimia, i etahi wahi, mete whakatu Hakari, ano hoki hei tohu whakapainga ma ratou kite Pirimia, a kua kite hoki tatou i te korero i te Pepa Naraa 6, ara te maha o nga eka whenua kei te taha whakateraki o Akarana, e kiia ana 552,000, mane eka, a kei te taha ki te tonga e 885,405, Ekakoia , nei te kupu nui o tenei mahi o
nga kai Tutei, a mea ake ka rongo tatou e kauwhautia ana e nei mano Eka me era atu ano hoki i roto i te Paremata nui o te Koroani, I te mea hoki koia tenei nga kai mo roto ite Ture Hoko whawheuua maori, kua Paahi nei i tera tau, otira keia tatou ano te whakaro vi tenei wa, mo te Ae, mo te Kahore, e ahei ai te taka ki roto i taua Kupenga, aha koa ano ra kei te haere mai te wa e kore ai e puaki io tatou mangai, tenei kupu nui whakaharahara, ae, kahore, Pera i nga tikanga kua mana nei kite Tai Hauauru, i raro i te mana o te Ture kaitiaki o te katoa, aha koa nga korero e korerotia ana, ko nga Niho nunui o te Ture hoko whakawhiwhi whenua i kowhakia, i te wa o tona Pahitangaai hei Ture. Otira me whakaaro ano tatou kite ahua ote Niho i tenei wa, e taea nei te whakanohoatu ano he Niho, hei whakakapi mo te mea kua whati, heoi, ia tatou e titiro atu ana kore rawa e nioh'otia he Niho pera, a, kei whakaro ano hoki tatou tena o penei tonu te ahua o taua, Ture me ia e tirohia iho nei e tatou, E ngari ka tohea ano kia tino eke ki runga ki ona painga, kaore hoki o te tangata niahia kia whakato i te Rakau whaihua, a, kia kore e kai i ona lma, Noreirahemea maramanoatenei, ko te Kawanatanga te kai whakato i te Rakau, k >ia ano hei whawhakiionahua, me tana moraona tanga, koia hoki te mea i tohea ai, Ina hoki kua kite kua rongo tatou, kua whakaae etahi iwi kite tuku i o ratou whenua ki raro i taua Ture, a koa muri a kenei ko te reo, ka raugona e au e ana.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/HUIA18940331.2.2
Bibliographic details
Huia Tangata Kotahi, Volume 2, Issue 7, 31 March 1894, Page 1
Word Count
455Huia Tangata Kotahi. HATAREI, MAEHE 31, 1894. KOTAHI PUTANGA ITE WIKI. Huia Tangata Kotahi, Volume 2, Issue 7, 31 March 1894, Page 1
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.