Ka Mau te Wehi!
nā Ana Tapiata, no Te Arawa me Ngāti Porou
• V -V- . 1 ■ || i ui atu 1 te 170 mano te maha Nui atu i te 170 mano te maha o te tamariki e ahei ana kite % , . ... IJL t ako ite reo rangatira i raro i I'ni | WM'wliiiwifrpwiißifitr. ° . Hr -m /r te ; kaupapa 5 hou e kiia nei, ‘Ka Mau vHeri'wrU. f te Wehi.’ Ka whakarangatiratia nga manuhiri e te Kura Waenga o te Whanga o Titahi i Porirua i te manutanga o te taonga net. Ka matakitakina e te mm tfc? _ , . , , , . _ marea nga kaiwhakaari : o taua takiwa , T T A isnss o te Kura Tuarua o Mana. Ka mutu, 1; w iif nir^m' i«' i pi wilpjwiiff ,m» ~ ■bwppiphpm^ ka whaiwhaitia nga tohu : ingoa o, nga y— ■' ff"*' 1 " ini >i;i ii uii■■mu bi i iHiBHIWLi taiohi rongonui net! ■—BUhtSii—Mwgfc I mahia te Ka Man te Wehi nei i te 1 tt . rp. A xri - - aj—Mr.Tpw rone o Porirua, i Te Whanganui a Tara hold. Ka rere te kupu wnakamini i nga ngutu o MC Kommikal, tetahi rapper no at'" -T> 1 " AT- _ « . . 1 1 . . Ngai Tahu. Nana tetahi waiata i tito r , .? iOHiaißii«ur!|i iW’. 1 «w*f« vm\iamar\ mo te kaupapa o te ra, hei whakanui i te rangatahi e ngakaunui ana kite PMfiHißaflßr ■ ' reo. Kua tukuna te rauemi nei ki nga kura I. aasw. umßeHaßHUTwawngamaH^■■ ° T , . karaehe waenga katoa o te motu. Ko piM "'ii 1 1 mnfliirajn. nMwnri • niriiiiipinii iiiwnrn nga taonga i uru kite kete reo net, koia nei:
• He kopae whakaahua me ona whakaaturanga i nga mahi a te tangata • ’ He korero whakamarama i nga tikanga Maori mete whakatakoto a te kupu '•I He kopae waiata • He aratohu kaiako • He wharangi ngohe. Kua whakahaerehia etahi mahi whakangungu kia mdhio ai nga kaiako me pehea te whakamahi i a Ka MauteWehi. Katahi ano a Huhana Rokx ka timata i ana mahi i Te Taura Whiri i te Reo Maori, ka karangatia ia kite manu i a Ka Mau te Wehi. He rauemi kopae whakaahua Maori tenei i whakaritea hei matakitaki, hei wananga ma nga tamariki 10-12 te pakeke. E mea ana a Huhana, ka whai hua te noho tahi a te reo me nga taonga hangarau o enei ra. “He tioka, he pene rakau, he pepa ke ta matou i ahau i te kura,” hei ta Huhana. “Kua aro ke aku mokopuna
kite rorohiko, te whakaahua, te ipod, ki era mea katoa. Kia pera ka tika, kia tau ai a tatou tamariki kite ao hurihuri nei. Kei te tika hoki ma nga kura te reo e hapai.” Ka whakamihia e ia te whakaaro o Te Tahuhu o te Matauranga kia tukuna a Ka Mau te Wehi ma te reanga 10-12 te pakeke. “Ka 12 te pakeke o te tamaiti, katahi ano ka whiriwhirihia e ia me ana matua nga kaupapa ka kawe i te kura tuarua. Kei te pirangi au kia whakaaro tuatahitia te reo Maori hei whiringa mo nga reo i nga kura tuarua. “Me noho te reo Maori hei reo mo nga iwi katoa o Aotearoa, ahakoa no hea te tangata. E rongo ana Te Taura Whiri i te Reo Maori ka tere pau te pataka rauemi nei, a, ka huri atu Te Tahuhu o te Matauranga kite ta i etahi mano kopaki kia ngata ai nga hiahia o nga kaiako. Ka mau te wehi! Tirohia te rauemi rawe nei: http:// www. tki. org. nz/r/language/lls/wehi/
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/MUKA20071201.2.24
Bibliographic details
Muka, Volume 20, Issue 2, 1 December 2007, Page 10
Word Count
574Ka Mau te Wehi! Muka, Volume 20, Issue 2, 1 December 2007, Page 10
Using This Item
Te Taura Whiri i te Reo Māori: Māori Language Commission is the copyright owner for He Muka. You can reproduce in-copyright material from He Muka for non-commercial use under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International (CC BY-NC 4.0) licence. Material in He Muka is not available for commercial use without the consent of Te Taura Whiri i te Reo Māori.