He Hokinga Mahara ki Faenza
Nā Hinga Smith, nō Ngāti Porou
Nā Rangi McGarvey i whakamā ori.
Ite ra 12 o Tihema i te tau 1944, e neke ana te Ope Taua 28 (Maori) o Aotearoa mai i te taha tonga-ma-rawhiti o Forli kia kanohi tonu atu kite hoariri. Ka tu to matou puni e 2 kiromita mai i Faenza, ka takatu matou kia kokiri i te awa o Senio, kei reira te rahi o nga hoia Tiamana. Ko taku ra whanau rua tekau i tenei ra. Kaore he hari, kaore he ngahau mo tenei take, i te hangai ke nga whakaaro kite pakanga kite hoariri kei te haere mai. I te tekau ma tahi karaka i te po o te 14 o Tihema 1944, ka wehe matou i te wahi timata (kiia ai e matou ko Ruatoria, he taone tata ki toku kainga) ka ahu ki Casa La Morte me Casa Della Cura. Ka tae matou ki Casa La Morte ka timata ta matou puhipuhi atu; i te kore whakautu mai, ka totika ta matou ahu atu ki Casa Della Cura. I kokiri tetahi atu o a matou kamupene ma te taha uru o La Morte ka hopu i etahi hoia Tiamana. Kaore he hoia Maori i whara. No te haurua o te rua karaka i te ata ka tae matou ki Casa Della Cura. He nui nga hoariri. Kaore matou i awangawanga mo nga hoia Tiamana, engari ano 6 ratou waka taua Taika. Heoi, ka hoki whakamuri matou i mua i te whitinga o te ra, kei mau noa iho matou, kaore he waka taua hei tautoko i a matou. Haunga, na to matou kaha, ka rere nga waka taua o nga Tiamana kite awa o Senio.
Ka haere whakamua tonu matou kia tae ki nga tahatika o te awa o Senio; ko matou i te taha tonga, ko nga Tiamana i te taha raki. Ka noho pera nga taua e rua a, pau noa te takurua. Heoi, ko te mea nui, i puta a Faenza i nga ringaringa o nga Tiamana. Ka wehe matou i Faenza ka hoki ki Forli mo te Kirihimete. I te ra 9 o Hanuere i te tau 1945, ka tangohia matou i te kanohi o te hoariri, ka tonoa ki Faenza okioki ai mo nga ra 14. E rua aku maumaharatanga mo taua wa okioki, tera ka haere etahi o matou ki tetahi casa inu ai i a ratou vino rosso. Tera tetahi ra ka whiwhi matou i a matou mokl National Patriotic, ko nga kai o roto he tini miti, he tiakarete, he pihikete, he hikareti, he hopi, he potae puahuru, he karapu, he tokena mo te takurua. He maha nga mea i tukua mai i te hau kainga. Ka haere matou me a matou taonga kite casa. Kaore matou e kai hikareti, na reira ka whakawhiwhia
enei ki nga tane. Ko nga hopi me nga hua rakau ki roto tini, i tukua ki nga wahine. Hei utu, ka tunua mai e te whaea he pasta. Ka patua e te tane tetahi heihei ma te tapahi i te kaki kia rere nga toto, mate rawa. Ka pokepoke nga wahine i te puehu paraoa kia papa, katahi ka tihorea. Kakara katoa te kihini i te kai. Ka noho matou i te tepu, ka korero ki tetahi o nga tane i haere ki Amerika i tana ohinga. Ka mao a nga kai, ka noho matou katoa kite kai. Na te kakara mete roa o te tatari, i te matekai katoa matou. Ahakoa rongohia ai te tomato i roto i te kai, ko te mea ka maumahara ahau ko nga namunamua. Na te pohara o te iwi nei, ka miharo ahau mo te reka o nga kai i horahia, mete aroha ki a matou. Ka mutu te kai, ka hoki matou ki 6 matou nohoanga. Kaore matou i kite ano i te whanau nei, i te mea i hoki matou kite tuki ite hoariri ite awa o Senio.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/MUKA20060701.2.11
Bibliographic details
Muka, Volume 18, Issue 4, 1 July 2006, Page 5
Word Count
664He Hokinga Mahara ki Faenza Muka, Volume 18, Issue 4, 1 July 2006, Page 5
Using This Item
Te Taura Whiri i te Reo Māori: Māori Language Commission is the copyright owner for He Muka. You can reproduce in-copyright material from He Muka for non-commercial use under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0 International (CC BY-NC 4.0) licence. Material in He Muka is not available for commercial use without the consent of Te Taura Whiri i te Reo Māori.