TURE WHENUA MAORI, 1873-74.
Te Takiwa o Te Bake, Porowini Takiwa o Akarana. ITE nohoanga o te Kooti Whenua Maori o Niu Tireni i timataria ki Ohaeawai, i te 9 o nga ra o Tihema 1878, kite aroaro o Henry A. H. Monro, Kaiwhakawa, raua ko Aperahama Patene, Ateha. ’ I runga i te tono o etahi tangata kia whakawakia o ratou take ki nga wahi whenua e man nei nga ingoa i te rarangi tuatahi o te pukapuka e piri nei i puta te whakataunga a te Kooti kite Tuhinga Whaka maharatanga Take o te paanga o nga tangata, e man nei a ratou ingoa i te rarangi tuatoru me tuhituhi ki tetahi wharangi watea o te Kooti Rouru. . Inahoki te ingoa o Henry A. H. Monro, Kaiwhakawa me te Hiiri o te Kooti te 13 o n»a m a Hanuere, 1879. 8
Henry A. H. Monro,
Kaiwhakawa.
Nga wahi wlienua. Te nui o te whenua. Nga ingoa o nga tangata. Oropa Kama 2 ... E. 36 R. P. 0 36 p. 36 Erana Ngaurupa Te Kero, Erana Te Kero, Rahera Tikera Erana Ngaurupa Te Kero, Eraua Te Kero, Rahera Tikera Tokakopuru me Tipine Tohuora. 635 0 0 Hiku, Kiria Moe, Heni Kawau, Hikirangi, Katerina Te Awa, Kiri, Tamati Kingi, Tatai, Te Kauwhata, Kingi Te Awa, Tupara, Hini Tuwhai, Te Manihera, me Marara Otutaorau Alarm 460 0 0 Te Teira Raumati, Wiremu Kohumaru, MatengaTaiwhanga,' Hemara Kingi, Hikurangi, Hiku, Rakia Koao, Marara langa, Heni Kawau, Hini Tuwhai, Makarita Kohumaru Herepeti Pune, Ihaia Koao, Kato, Hemi Te Ripi, me Hen are Te Hoka. Akitone Nama 1 1 0 28 Nopere Te Ripi. ' . Patumutumu ... 1,409 0 0 Kuao, Pehikuru, Mehona Muriwai, Tukarawa Watarauhe Herewini, Wi Te Naihi, Hakiaha, Wi Te Mara, Marara Taipa, Karuwhero, Te Wharau, Toko, Remana, Te Ha, Pera Te Iwingaro, Te Pouaka, Te Koki, Te Matehaere, Te Hake, Wi Kero, Te Tirarau, Kaki, Hone Makoare, Tane Haratua, Henare Pou, Keremeneta Peia, Komene Paora, Eru Nehua, Renata Marupo, Te Pukohuru, Hori Kerei, Tamati Paua, Wiremu Moko, Tepa Te Haratua, Tukurua Kemara, Te Ikanui Tuaahu, Hare Pokaikai, HenareTiri,.Ana Maraea Pabi, Parora, Mere Taha, Ngahuka, Kaikinikini,-Reihana Te Puke, Te Namu Te Awha, Tamihana Te Mahara, Pare Tarata, Hare Whiro, Maraea Te Moko, Wi Te Hakiro, Perekara, , Wiki Te Abu Te Atimana, Pekama, Kaka, Ngakoti, Te Meihana Wharerata, Kabi Te Hura, Pene Taui, Mitai Titore, Heta Te Haara, Ngapera, Kohu Te Ngoi, Here Ora, Eru XI //f _ Waikercpumfllenare Himi, Hirini Keno, Parakikahi, Waikerepusrf Henare Himi, Hirini Keno, Parakikahi, ? Tane Hikurangi, Paora Whataparaoa, Wiremu Kaire, Hapati, Mihiterina, Hunia Tamauru, Iwi Mana- ‘' 7 & wapa, Tariuwha, Rawiri Te Runi, Hare Ata, Hera Mihaka, Taraia Maketu Ruhe, Haimona Pikimaui, Hemi Pokanoa, Hauraki, Te Tawaki Patuone, Hirini Kateue Te Tawaka Paora, Patu Hobaia, Ani Mangu, Patan, Patu Hihira, Mataiti, More Henare, Ani Ata, Ihipera Winiata, Hori Winiata, Irihapeti Te Wheoki, Hoani Ruhe, Atareria Matenga, Taka, Ata, Te Waierere, Hetaraka Te Ngo, Manira, me Alatire Ata.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18790123.2.3
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 2, 23 January 1879, Page 6
Word Count
485TURE WHENUA MAORI, 1873-74. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 2, 23 January 1879, Page 6
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.