TURE WHENUA MAORI, 1873-74
Te Takiwa o Te Raki, Te Takiwa Porowinitanga o Akarana. ITE nohoanga o te Kooti "Whenua Maori o Niu Tireni, i timataria ki Waipuna, Whangaroa, i te 25 o nga ra o Nowema, 1878, kite aroaro o Henry A. H. Monro, Kaiwhakawa, raua ko Aperahaina Patene, Ateha. • I runga ite tono a etahi tangata kia whakawakia o ratou take ki nga wahi whenua e man nei nga ingoa i te rarangi tuatahi o te pukapuka e piri ake nei, i puta te whakataunga a te Kooti ko te Tuhinga Whakamaharatanga Take o te paanga o nga tangata e man nei o ratou ingoa i te rarangi tuatoru, me tuhituhi ki tetahi wbarangi watea o te Kooti Rouru. Inahoki te ingoa o Henry A. 11. Monro, Kaiwhakawa, mete Hiiri o te Kooti i te 13 o nga ra o Hanuere, 1879.
Henry A. H. Monro,
Kaiwhakawa.
Nga wahi whenua. Te nui o te whenua. Nga ingoa o nga tangata. E. I?. P. Tokatarakiki ... 164 0 0 Wiremu Naihi, Paora Ururoa, me Hare Hongi Hika. Mokau Nama 2 451 0 0 Heremaia Te Ara, Hamiora Hau, Wiremu Naihi, Huperio Te Karapepe, Hone Heremaia, Herewini Ngawati, Te Honihana, Hohepa Taha, Taniora Korohiti, Riwhi Paru, Meta Hape, Te Tana Toro, Pae Hokaa, Mihaka Karuhorongia, Aperahama Parangi, Henare Hemi, Pera Hakena, Paora Whataparaoa, Wiremu Hau, Hemi Kuti, Wiremu Paikemana (h.-c.), me Henare Ruhe. Omaunu Nama 1 2,633 0 0 Hare Hongi Hika, Paora Ururoa, Mita Hape, Hira Hongi, Toetoe Hongi, Paora Heke, Waikere Heke, Wiremu Pererika, Whata Paraoa, Wiremu Kowhai, Poni Rewharewha, Mereana Hongi, Paora Kira, Hera. Hapukeniha, Rati Hongi, Hamiora Tuauru, Tura Hongi, Wini Hongi, Maraea Hongi, MateNgahuru, Peti Te Karehu Ngapeka, Meti Toetoe, Huia Miriama, Mita Hare, Kahutaha Hare, Moki Hongi, Puni Rewharewha, Hare Kowhai, Hohepa Taha, Wiremu Warena, Wiremu Tangata, Wiremu Naihi, Komene Ripiro, me Himiona Maka. • Te Totarar 5 2 30 Taniora Arapata, Hohepa Taha, Hemi Riwhi, Taituha Ngawiki, me Hare Wire.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18790123.2.2
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 2, 23 January 1879, Page 5
Word Count
325TURE WHENUA MAORI, 1873-74 Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 2, 23 January 1879, Page 5
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.