NGA TOHU O TE TAU.
Ko te Kerehi kua panaia mai i nga kainga o te Kingi Maori i te 19 o Pepuere, he tohe nana kia haere ia kia kite i a Manuhiri. Ko te tahake tenei, a te Kerehi, i riro i a ia te mahi a Meiha Mea, i kiia tera ia e mahi tahi i nga Maori i runga i te aroha mete whakaaro kotahi." Ka rongo a Honana ki tona taenga ki Kopua katalii ia ka tuhi reta ki' a lukorehu kinpeta kinotia taua Pakeha. (Ko Tukorehu hoki, raua ko Tupotahi, nga kai-tiaki o Kopua.) Katahi ka tub pukapuka a Tukorehu ki a ia kia naere ia, a haere ana—nte ana te kupu inona mo te whakaaro kotahi" inahoki i whakarongo pu ia ki te kupu a Tukorehu nana. Muri ik/ka haere a Honana ki Kopua toe rawa atu kua riro a te Kereiu; katahika wkakamutua eia te mahi a tangata e patu witi ana karanga ana kia huihm n|a tangatakitetahi wahi wharuarua e tata ana ki reira Katahi ia (a Honana) ka rin kite tangata nana i fw It atu ana ia ki W tangata e kore e tukua e Tawhiao nga tangata a t! Kawanatanga kia haere noa ki reira kite kore he kupu whakaaeiputa ratou ite tuatahi; kua puta hokite panui a Tawhiao kia kaua tetahi Maori, Hawhe-kaihe ranei, e arahi Pakeha ki uta; me he mea i mate a te Kerehi, nona ano te he, no te mea kihai i whakaae aTawbao ki a ia kia haere ia i taua whenua; tetahi, kei a Honana te tikanga kite patu, kite whakaora ranei, i nga Pakeha e takahi ana nga panui a Tawhiao. [I puta taua panui i era marama e rua kua taha ake nei, he whakaaro no ratou i taua wa ko te haere ate Hihana kite Kuiti 1 TnV? v^ ga m *\ a J 8 Kerehl '' ka *trtaki ia i a Tupotahi ite ara, k a vrhakaari atu ia ite pukapuka tt™*™ / a ia 'i l atU aDa ki taua na Honana taua pukapuka. Ki ana mai a Tupotahi, E mohio ana ahau kite tuhituhi nei na Tukorehu " Katahi ia ka ui ki a te Kerehi kite take o tona haere i haere ai ia ki ren-a; ki atu ana te Kerehi he « hiapatu witi. Tupotahi, «He tamariki koe, e ahuareka e ' f hiahia ana ahau Wa kite' au i a Manuhirr mo te hui hi Hikurangi." Tupogthi, " Engan tena, he mea nui; me haer'e taua ki a £' "mX? \ i ? eh t l P ai S katati a ka fe MT ™ te kainga e hui ai-kei Kopua. Ko te ra, kei te 16, ki ta te Pakeha tana marama: E hoki koe ki AxekeEanara " Kaore he tikanga e whai kupuai matou mo tenei lcorero ; ehara i te mea ngaro tka tikanga e kore a e matauna ete tangata. Eugari Ida mohio o matou hoa, he korero pono tonu ia. .
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/WAKAM18790301.2.11
Bibliographic details
Waka Maori, Volume I, Issue 23, 1 March 1879, Page 328
Word Count
490NGA TOHU O TE TAU. Waka Maori, Volume I, Issue 23, 1 March 1879, Page 328
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.