HE WHARANGI TUWHERA MA NGA HOA TUHI MAI.
No te wa Kirihimete, 1867, i tuhia atu ai. E hoa, e te Kai-urungi i te Waka Maori o Aburiri, tena ra ko koe. Tenei taaua ka tae mai nei ki tenei kooki o te huanui e whanaatu nei ano taaua. Na, kia rongo mai koe ki taku kupu ka puta atu nei, he tangi hoki ki a korua ko Ngatikabungunu i puta ai taku kupu i tenei wa; ara, tetabi wabi mo to kupu rara kia wbakamutua te whakatere i te Walia Maori, tetabi wahi mo to ratou tahuri mai kite mabi kite hoe. Auwee ! Ka pouri au ki enei tikanga. E mohio aua ahau, me koe, me ratou bold, — kore rawa he wakanui e tere kite kore ona kai-hoe. Ma te pai o te Kai-urungi ka aha ? Kite mea ka waibo ko ia anake, maana koia ka whiti atu ai, ka u ai ? Na, he wa ano ka penei noa aku mabara, —E, be mea pea, be kuraruraru no te iwi nei i kore ai e taburi mai kite hoe ; a, he wa ano, ka mea ahau, tenei tata ake pea te wa obonga kite mabi, ina he raumati tenei. Ina hoki ekore e pai kia tukua kia eke to tatou nei waka, kia tere noa atu ranei he wabi ke, iwi ke, hei taonga hei waka terenga ma ratou. No te mea hoki na tenei waka i rangona nuitia ai tenei kaainga me tenei iwi; naana hoki i kiia ai tenei iwi e nga tangata o tawhiti he iwi nui, he iwi rangatira. " He aha te tohu o te taringa ? he hawakawa .?" I naia te waka nui to tatou; inaianei kahore atu be waka o te motu nei puta noa puta noa. Heoi, kite tukua kia eke noa, kia tere rawa atu ranei to tatou waka, kia toia ranei ki uta uhia ai kite riiriiwaka kite raurakau moe roa ai,—auwee ! tera pea e puta te kupu e, " Rangatira tau kai titoJd." Na, e hoa, e te Kai-wbakamaori Kaiurungi nei o to tatou waka nui, kia manawanui koe, abakoa kei te rae koe o Rakeimatataniwharau, kia u e koe kite urun<n. Ina hoki, whakarongo mai, tenei nga pukapuka maha ka taetae mai nei ki abau, no raro no tera iwi oku no Ngapuhi, ka nui noa atu te whakapai mete whakamoemiti a taua iwi ki to tatou nei Waka Maori. Na, tenei tetabi kupu no raro no Hokianga, na Eamiora Takirau, e mea ana, —" E "hoa, e whakapai ana ahau ki au tini nuipepa; ae, mete tini o nga tangata e whakamoemiti ana kite papai o nga koirero o roto, n<*a korero o te waea kawe korero, me korero o te kaihaukai a Ngatikabungunu, me te tini noa ibo o nga korero o roto."—Ka penei hoki ta Mobi, no reira ano, ta etahi atu hoki no raro. Aano ra, ki ahau nei, e
mea mai ana ratou kia koe, —" Taau mahi ra e te iti Kahurangi ee /" A, mahau hoki e utu atu, mea atu, " Iti noa ana he pito mata. Wini wini hi uta, wini wini hi tai, tahu waewae tipa kite kura." Heoi ano taku kupu ki a koe. Ma Ngatikahungunu e pupuri e whakatere ta ratou nei waka. (Kurupai) e te tau e, Araraiti.) Ka mutu, Naaku, na to hoa. Na Te Kobeneho.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/WAKAM18671226.2.3
Bibliographic details
Waka Maori, 26 December 1867, Page 108
Word Count
556HE WHARANGI TUWHERA MA NGA HOA TUHI MAI. Waka Maori, 26 December 1867, Page 108
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.