Nga Komiti Marae i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Kahungunu.
Akarana, 17 o Noema, 1924. HE whakaatu tenei ki a katoa i runga i te whakahaeranga o nga tikanga o tekiona 5 (1) ote Ture Whakatikatika i te Ture Kaunihera Maori, 1903, kua whakaturia e te Kaunihera Maori o te Takiwa o Kahungunu hei Komiti Marae mo nga kainga e huaina i raro ake nei nga tangata e mau ake nei nga ingoa i raro i te ingoa o ia Komiti Marae.
Nga Komiti Marae.
Te Mahia— Te Tuhi-Wairoa No. 1— Watene Kara (Tiamana). Epeniha Kaihote (Tiamana). Henare Taurima. Tiaki Ruihi. Metuhera Piripi. | Wharekauri Kaimoana. Rami Rarere. Hoani Makianaru. Pakimana Taurima. Tuahine Whakahoro. Ruataniwha Waihirere— Auhaka Pikao Kainga (Tiamana). Matene Whaanga (lia- Hare Ponga mana). Herewaina Teawarangi. Hoone Pomana. Hirini Whatuira . NepiaPeta. Tamao Onekawa. Niwa Waerea. Te Kauru Hohepa. Ngamotu— Paa Mihaere (Tiamana). Iwitea— Rangi Winiata. Karena Taite (Tiamana.) Kahukura Reti. Mahanga Haora. Te Awa Awa Henare. Rere Reewi. Heta Reti. Pari Munroe. Rangiahua mete Arimaha— Ihaka E. Whaanga. Waaka Eparaima(Tiamana). Moana Rikipi. Te Tuhi-Wairoa No. 2 — Rawiri Hema. Eriapa Henare (Tiamana). Peta Hema. Sid Edwards. Aritua Katene. Walker Boattie. Waikaremoana, Te Kuha, m e Katana te Pare. WaimakoWarene Rarere. Etere Karaehe (Tiamana) . .. . , . -r, , Eparaima Hapi. Pakohai me Ramotu- Te Kuha Winiata. Jr on tahi Hapimana (-Lia* VVi IVlei mana). Moemoe te Wao. Porohiwr Erueti. Tautohe Paraki. Ruakituri, Erepeti— Rawiri Paku. Te Taihe (Tiamana). Moetu Tuta Hapimana. Otaota Hawera. Te Waapu Ruawai. Te Kiwi me Ngarue— Te Rahui. Te Paea Ahipene (Tia- Ihaka Ranapia. mana). Te Reinga— Horiana Kiiwhi. Rutene Karaitiana (TiaHoriana Tawhiri. mana). Teo Watene. Rangi Karaitiana. Ngatau Korukoru. Hemi Teua. Waata Kunaiti. Nukutaurua— Paratene Waata. Reupena Perea (Tiamana). m ... -n xi ■ m 4.„ xr Te Mira me Putahi— Haungere Tautohe. JJutana te Kawe (Tiamana). T) r> i • l ame Johnson. Paratene Rakaiora. TT ., T ■ 4. ™ Pera Hikawai. Inparete Pomare. Enoka Ro m Petera Popo, lapaeru — 1 Oneone Nohinohi (Tia- Mohaka me Waihua—mana). Hemi P. Hauta (Tiamana). Tete Waaka. Reupena Tumataroa. Paku Pikimana. Hoera te Kahu. Matoroa Huuka. Pani te Urupu. Wiremu Waaka. Tamihana Haawi.
P. H. BUCK,
Tumuaki Whakahaere i te Ora mo te Iwi Maori.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19241120.2.11
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 47, 20 November 1924, Page 498
Word Count
362Nga Komiti Marae i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Kahungunu. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 47, 20 November 1924, Page 498
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.