Nga Komiti Marae i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Hokianga.
Akarana, 12 o Mei, 1921. HE whakaatu tenei kia katoa i runga i te whakahaerenga o nga tikanga o tekiona 5 (1) o te Ture Whakatikatika i te Ture Kaunihera Maori, 1903, kua whakaaturia inai kua whakaturia e te Kaunihera Maori o te Takiwa o Hokianga etahi atu o nga Koniiti Marae e whai ake nei, hei whakahaere i roto i nga marae kua whakaingoatia.
P. H. BUCK,
Tumuaki Whakahaere i te Ora mo te Maori. Whakarapa—Tamati Peita (Tiamana). Hone Teihi. Toma Ngarangi. Wiri Kanara. Riki Kerepeti. Wai ho u Lower—Ngaropo Tawhio (Tiamana). Aperahama Orikena. Hen are t e Hira. Wi Hone. Hori te Tai. W aimamaku— Papa Titore (Tiamana). Paora Haringi. Waha Naera. Wiremu Ngakuru. Pere Harawira. Pakanae —• Mei Karauna (Tiamana). Mai Hemara. Hori Henare. Hone Toi. Hone Tane. Taheke —• Rameka Koopa (Tiamana). Hori Ki re. Kahi Wi Parata. Rewi Henare. Hiri Ruka. Mangamuka—Ware Pihema (Tiamana). Titipa Hare. Waaka Hare. Hone Hape. Ripi Mei. Utakura — Tari Wepiha (Tiamana). Ripeka Ruka. Rehute Haora. Harata Ripia. Tiraroa Kingi. Motutii — Waata Topia (Tiamana). Riki Hauata. Kanara Koroweo. Rewi Parekara. Matiu Rapira. Matihetihe— Wikitera Reone (Tiamana). Mane Hotere. Raniera Kamira. Aterea Matini. Wiremu Tahana. Whirinaki— Tamaho Rawiri (Tiamana). Kereopa Paetau. Hiri Wi Kai re. Arapeta Wati. Mo a Mo runga. Motukaraka — Hohepa Himi Hare (Tiamana). Niheta Rewi. Poo hi Tanga. Pita Ngapera. Tipene Hare Maika.
Otaua—Hira Ratete (Tiamana). Paora Wi te Hira. Pere Hare. Taia Netana. Eru te What a. Waima — Matiu Tawhai (Tiamana). Pera Raniera. Taniora Takirau. Wiremu Katete. Mano Makara. Ro to ka kahi—Tamaho Maika (Tiamana). Atama Matiu. Mei Kereama. Ngawati Taitimu. Tia Waipouri.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19210526.2.15
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 21, 26 May 1921, Page 303
Word Count
277Nga Komiti Marae i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Hokianga. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 21, 26 May 1921, Page 303
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.