Huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Ikaroa.
Poneke, 18 o Maehe, 1919. HE panuuanga tenei kia mohiotia ai ko nga take e whakahuatia ana i roto i te Kupu Apiti kua tuhia ki raro nei. ka uiuia a te huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Ikaroa ki Mahitaone a te Wenerei, te 26 o nga ra o Maehe, 1919, a te 10.30 o nga haora i te ata, a muri tata atu ranei ina watea i etahi atu o ona raruraru.
TE MAKE,
Kai-rehita.
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Hoko
KUPU APITI.
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Hoko.
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Riihi.
Nama. Nama o te Pukapuka. Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 1 1918/214 Mairiirikapua E (wahi). . Manuera Ngatuere ki a Allen Alexander Cameron. 2 1918/216 Te Unuunu 2e Maika Matiaha, Kukutia-i-te-Rangi, Huia Himiona, Kino Iraia, Iraia Tamati, Aperahama Anaru, me Te Paea Rongomaiara ki a Allen Cameron. 3 1918/223 Te Whiti Tonga lo 2e . . Hemi Taepa ki a Elizabeth Pike.
Nama. Nama o te Pukapuka. Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 4 1918/231 Akura 3c Id Tore R. Karaitiana, Turuki Wahoterangi, Otene Kuku Karaitiana,. Retimana A. Karaitiana, Te Noho Himiona, me Maata Matin ki a William Taylor. 5 1918/232 Akura 3o 1a Nama 4 . . Tamati Kingi, Wiremu K. Tamawhiti, Te Peeti Kingi, Mihi Kingi, Mane Kingi, Hineturangi Kingi, Inia Tamihana, me Rewi Tamihana ki a William Taylor. 6 1918/233 Ahura 3c 1b Paranihia Kingi, Tamawhiti Kingi, Tamati Kingi, Mane Kingi, Mihi Kingi, Hinetuarangi Kingi, me Te Peeti Kingi ki a William Taylor. 7 1918/234 Akura 3c 1a Nama 2 .. Tore Karaitiana me Komihana Karaitiana ki a William Taylor. 8 1919/43 Te Awaawaroa 1, Wahanga 1a me 2f Tuare Pouhiki ki a Arthur Cyrus Mason. 9 1919/44 Gethsemane Nama 3 .. Horiana Natanahira ki a Hamuera Tamahau Kingi me Erueti Kingi. 10 1919/45 Gethsemane Nama 7b . . Horiana Natarahira ki a Erueti Kingi.
a ce Z Nama o te Pukapuka. Te ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 11 1918/11 Waikekino 4b Martha Mahupuku ki a Henry P. Harrison. 12 1918/140 Taratahi B Id Nama 1 Manuera Ngatuere ki a John me Emily Udy. 13 1918/192 Waiotetuta 1b Hikihiki Haretuterangi ki a Whana Himiona. 14 1918/262 Waikekeno 4b Horiana Kingi, Martha Mahupuku, Arete Mahupuku, me Raukura Matini ki a Henry P. Harrison. 15 1918/266 Papawai Nama 14 Raukura Matini ki a R. R. Tilson. 16 1918/267 Waikoukou Nama 2 Te Weringa-i-te-Rangi Pita ki a Harry Mason. 17 1918/268 Tupurupuru, Tekiona 19, Tekiona 1, 2, 3, me wahi 4 me 25 Te Weringa-i-te-Rangi Pita ki a Harry Mason. 18 1919/31 Te Awaawaroa 1 Nama 2e Hairuha Rakai ki a Arthur Cyrus Mason. 19 1919/41 Waipuka 3a 2 Te Rina Maaka ki a Ida Jane Tawse. 20 1919/42 Waipuka 3a 1a Te Rina Maaka ki a Ida Jane Tawse. 21 1919/40 Manawatu-Kukutauaki 4d 1 Nama 1 me 2b (wahi) Tamihana Wereta me Para Kipane Kingi ki a Henry Fielding.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19190320-11.2.6
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 11, 20 March 1919, Page 169
Word Count
518Huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Ikaroa. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 11, 20 March 1919, Page 169
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.