Kooti Whenua Maori ki Hotereni (Te Teemu) a te 23 o nga ka o Akuhata, 1915.
Tari Kooti Whenua Maori, Akarana. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ka noho te Kooti Whenua Maori ki Hotereni (Te Teemu), a te 23 o nga ra o Akuhata, kite whakawa kite uiui hoki i nga tikanga o nga tono e mau ite Kupu Apiti i raro iho nei. Ki te kore te Kooti e tu a taua ra ka tu a muri tata atu ina watea i etahi atu o ona raruraru.
I tuhia i tenei te 9 o nga ra o Akuhata, 1915. [■Akarana, 1915-9.1
KUPU APITI. Tono Whakawa Wehewehe.
E. P. AARA,
Kai-rehita.
Tono i raro i Tekiona 29 o Te Ture Whenua Maori, 1909.
Tono kia Whakaturia he Kai-tiaki.
Tono Whakatu Kai-riiwhi ki nga Paanga Whenua.
Nama. | Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. 206 Mereaina Iheihe me Himi te Kemara Aorangi D. 207 Ihepera Ruiha (T. A. Moresby) .. Piraurabi 3b. 208 Ngarimu Perihana (T. A. Moresby) Tiritiri 2a. 1a. 209 Hone Mgatara Waihou West 4a.
<*Jama Kai-tono. Te Ahua o te Tono. 210 Tukumaru Hakiaha (T. A. Moresby) Kia whakaae te Kooti kia utua kia Tukumaru Hakiaha te kaitiaki mo Ngarunui Tukumaru nga moni £54 Ils. 4d. kei te ringa o te Kia-tiaki o te Katoa, ara, ko nga moni enei ma Ngarunui Tukumaru o nga moni hoko o Te Awaiti 1h 2a 4b Poraka.
Nama Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e Mana kore ana. 211 T. A. Moresby Raeotepapa South 2 Mamaru Taupaki.
■ ~ Kama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. Te Tangata kua mate 212 Merea Wikiriwhi Waibou West 4d 3 .. Merea Kiriwaitai. 213 T. A. Moresby Aorangi a 4a Mereana Marara. 214 xMerea Wikiriwhi Waihou West 4d 1 .. Pakara Teimana. 215 Ngarewa te Wani me etahi atu (T. A. Moresby) Kopuarahi 3d 2 Tata te Wani. 236 Tiaia Timiuha Piraurahi 4b Timiuha Taiwhakaea. 217 Tiaia Timiuha Piraurahi 4b Watene Taiwhakaea. — [ _
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19150812.2.10
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 36, 12 August 1915, Page 524
Word Count
328Kooti Whenua Maori ki Hotereni (Te Teemu) a te 23 o nga ka o Akuhata, 1915. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 36, 12 August 1915, Page 524
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.