Kooti Whenua Maori ki Rawene a te 30 o nga ra o Hurae, 1912.
Tari Kooti Whenua Maori, Akarana. HE panuitanga tenet kia mohiotia ai ka tu te Kooti Whenua Maori ki Rawene a te 30 o nga ra o Hurae, 1912, kite whakawa kite uiui hoki i nga tikanga o nga tono e mau i te Kupu Apiti i raro iho nei. Ki te kore te Kooti
e tu a taua ra Ka tu a mun tata atu ina watea i eEahi atu o ona raruraru
I tuhia i tenei te 9 o nga ra o Hurae, 1912.
[Akarana, 1912-38.]
KUPU APITI.
Na
E. P. AARA,
Tono Whakawhiti Whenua
Kai-rehita.
Tono Whakawa Wehewehe
Tono i raro i Tekiona 121 o te Ture Whenua Maori, 1909.
Tono Whakatu Kai-rhwhi ki nga Paanga Whenua.
Nama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. 524 j Ruiha Neho (Lucy de Thierry) I Hera Neho me etahi atu Waima South B Nama 5. j Whakatere Manawakaiaia.
Nama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. 525 Hone Papa (M. J. Larnach) .. Utakura 1b Nama 2c, Tekiona 2. 526 Biki Neho me eta,hi atu Waima North Nama 5. 527 Keita Toia me etahi atu .. Waiwhatawhata 1a Nama B.
Nama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. Te Ahua o te Tono. 528 Hone M. Hare me etahi atu Utakura Nama 2b1c, 2d5, 2d6, me 2d10 Kia whakarereketia nga raina rohe i waenganui i enei poraka.
Nama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. Te Tangata kua mate 529 Hone Harihana (Parr me Blomfield) Hoanga Nama 2 Mereana Harihana. 530 Hone M. Hare Waihou A Nama 5 .. Te Rau Henare. 531 Hone M. Hare Utakura 2d Nama 6 .. Te Rau Henare. 532 Hone Wepiha Waiwhatawhata Tahana Marupa. 533 Hone Wepiha Utakura 1b2o Nama 1 Toe Anihana. 534 Hone Wepiha Wairere Nama 2a Waimanga Waata Moke.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19120711.2.13
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 59, 11 July 1912, Page 563
Word Count
304Kooti Whenua Maori ki Rawene a te 30 o nga ra o Hurae, 1912. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 59, 11 July 1912, Page 563
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.