Nga Komiti marae, i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Tongariro.
Tari mo nga Kaunihera Maori, 2 o Mei, 1911. J RUN GA i te whakahaerenga o nga tikanga o tekiona 5 o te Ture Whakatikatika i te Ture Kaunihera Maori, 1903, kua whakaaturia mai kua whakaturia e te Kaunihera Maori o te Takiwa o Tongariro nga Komiti Marae mo te Takiwa Kaunihera o Tongariro e whai ake nei hei whakahaere i roto i nga marae kua whakaingoatia, ko te mana o enei Komiti ka timata atu i te 25 o Pepuere, 1911, a. ka mutu mai i te 26 o Pepuere, 1912 : — Komiti Marae o Poukura me Whanganui (Taupo) Nam a 4c — Te Tuiri Takiwa (Tiamana). M. ei liana Taki w a. Te Pereki te Huruhuru. Hepi te Huia. Korota Tamihana. Komiti Marae o Waihaha me Orangimarn Nama 4b — Hapeta Matenga (Tiamana). Turei Wiari. Te Huruhuru Tuuru. Te Moana Hohepa. Komiti Marae o Waitahanui ki Waipahihi pitta noa ona rohe Wahanga Nama 2b— Karaitiana Poi (Tiamana). Hurae Wiremu. Te Rangipumamao. Hikurangi Tahau. Winitana Rutene. Komiti Marae o Waihi Naina 1c — Kahotea te Heuheu (Tiamana). Hura Kumeroa. Te Whetu Tautari. Tauri Paora. Komiti Marae o Tokaanu Nama in Pateriki Ngamotu (Tiamana). Tawera Wi Kohika. 'l'e Peeti Whakauta. Te Kuru Wharepapa. Whakat ih i Tut un ui. Komiti Marae o Te Kopani, Te Wharowharo, Ngarai-a-huarau, me Te Rena Nama. 5 Te Tuhi Takurua (Tiamana). Tinirangi te Akau. Te Araroa Karauti. Taumata Tukino. Pet era Him ona. Komiti Marae o Korohe, Tauranga (Taupo) Waitetoko ki Te Hatepe Nama 2a — Rawhira te Aramoana (Tiamana). Puia Pohiahia. Te Pakinga Hoeta. Hori te Mautaranui. Komiti Marae o Oruanui, Wahanga Nama 3b — Tiamu Hemopo (Tiamana). Reremoana Takavua. Aperahama te Kaperakau. Ngakuru Matene. Hohepa te Naihi. Komiti Marae o Tapuae haru.ru (Taupo), Wahanga Nama 3a — Te Tua Hamuera (Tiamana). Hemi te Rama. Tiare Ehau. Tati Wharekawa. Komiti Marae o Otukou Nama 1a — Te Mau Rangimauia (Tiamana). Waaka Taiamai. Hoani Poinga. Tahi Patumoana. Komiti Marae o Ohaki, Wahanga Nama 3c— Te Whetu Henare (Tiamana). Namana H eretaunga. Rapa Matene. Wetini Paora. W liarewh iti AI atenga.
Komiti Marae o Mokai, Wahanga Nama 4A —
Kumeroa te Tini (Tiamana). Rangitoheriore te Miri. Hapoka te Hika. Momo te Aonui.
JAMES CARROLL,
Minita mo nga Mea Maori.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19110504.2.10
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 18, 4 May 1911, Page 278
Word Count
378Nga Komiti marae, i whakaturia e te Kaunihera Maori mo te Takiwa o Tongariro. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 18, 4 May 1911, Page 278
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.