Kooti Whenua Maori ki Tauranga a te 6 o nga ra o Akuhata, 1902.
Tari Kooti Whenua Maori, Akarana. HE panuitanga tenei kia moiiiotia ai ka tu te Kooti Whenua Maori kite Whare Whakawa Hara, i Tauranga, a te 6 o nga ra o Akuhata, 1902, i te 10 o nga haora i te ata, kite whakawa kite uiui hoki i nga tikanga o nga tono e mau i te Kupu Apiti i raro iho nei, he mea tuku mai kite Kai-rehita, kite uiui hoki i nga tikanga o etahi atu mea e whakatakotoria tikatia mai kite aroaro o te Kooti.
I tuhia i tenei te 11 o nga ra o Hurae. 1902.
HEMI W. PARAONE,
Kai-Rehita.
[Akarana, 1902-33.] KUPU APITI. Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Whenua.
Nmiiix. Te Ahtia o te tnku. Te ra i hainatia ai. Te ingoa o te whenua. Nga ingoa o nga tangata e whai tikanga ana ki taua whakahaerenga 1 He riihi (C.A. 1902-60) .. 7 o nga ra o Hune, 1902 Waiharakeke Namalc, Tekiona 1 Te Raumako Tamehana, Ngatupara Morehu, Nepe Moihi, Reina te Tohatoha, Reina te Tohatoha (te kaitiaki mo Te Uruwharangi te Ohutu me Ngatarawa Warena), Te Ohutu Morehu, Morehu Himiona (te kaitiaki mo Te Morehu te Rere, Te Piki te Rere, Rawhiti te Rere, Tame te Rere, me Hinerangi te Rere), Tungahoa Rihia, Raerae Tamatehura, Te Putu Angaanga, Tawhirangi Tangitu, Te Ngaroroa Morehu, Ngatita Wharekawa, me Hori Parengarenga, ki a Hubert Francis Oox. 2 He riihi (C.A. 1902-61) .. 7 o nga ra o Hune, 1902 Waiharakeke Nama lc, Tekiona 1 Panapa te Pea, Honi te Huia, Herehere Meri, Kaahurangi Ka, Karika Paeahu, Kahurangi Eru Kaka, Mama Ponehe, Rakatau Karaka, Tuhaora Parai, Meri Karaka, Rangitionga Horea, Raiha Kaka, Aremete Ngatara, Kau Horea, Tarapipipi te Waharoa, Tana Taingakawa, me Mihi Tarapipi, ki a Hubert Francis Oox.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19020724.2.6
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 53, 24 July 1902, Page 355
Word Count
303Kooti Whenua Maori ki Tauranga a te 6 o nga ra o Akuhata, 1902. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 53, 24 July 1902, Page 355
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.