Kooti Whenua Maori ki Kihipane, a te 8 o nga ra o Pepuere, 1897.
“Te Ture Kooti Whenua Maori, 1894,” me nga Ture Whakatikatika.
Tari Kooti Whenua Maori, Kihipane. HE Panuitanga tenei kia mohiotia ai ka tu te Kooti ki Kihipane, ate 8 o nga ra o Pepuere, 1897, kite whakawa ki te uiui hoki i nga tikanga o nga tono e man ite Kupu Apiti i raro iho nei. Ki te kore te Kooti etu a taua ra
ka tu a muri tata atu ina watea i etahi atu o ona raruraru. I tuhia i te tenei 12 o nga ra o Hanuere, 1897.
NA
HONE PURUKINI,
Kai-Rehita.
[Gisborne, 97-7.]
Nama. Te Ahua o te tuku. Te ra i hainatia ai. Te ingoa o te whenua. Nga ingoa o nga tangata e whai tikanga ana ki taua whakahaerenga. , 1 Reti .. .. .. ; 28 o nga ra o Mei, 1895 Matahiia Mere Karaka te Rerehorua, Rapata Wahawaha, Herewaka Poata, Kereama Kaiwaru, Renata Rangipaea, Horomona te Hui, Mere Wharepapa, Riria Kaiwaru, Te Rina Kotohau, Raiha Kamau, Manihera Parapara, Mere Tamahori, Raharuhi Rongotehengia, Wi Tuhoro, Te Raana te Ao, Rina Kaiwaru, Piripi Kaiwaru, Heni Haua, Meri Wharepapa (kai-tiaki mo Mate Tauara, Te Watene Waititi, me Hapi Tanara), Himiona Kaparo (kai-tiaki mo Riwai te Iwinui,) Manahi Parapara (kai-tiaki mo Manahi Parapara) ki a Wiremu Puhipi. 2 Riria Turupa, Raniera Haereroa, Hirini Reti 3 o nga ra o Hune, 1895 Matahiia Riria Turupa, Raniera Haereroa, Hirini Teneti, Rawiri Waikare, Heni te Aomihia, Te Karaka, Raniera te Haereroa, Te Wikiriwhi, Rutu Hurakanirangi, Hoana te Horua, Pine Tipuna, Rora Wahenga, Rora te Ra, Te Horiana, Perenata Kaiwi, Piripi Herekore, Hirini Teneti, Hori te Mataku,Heni te Mataku, Miriteni te Mataku, Te Waki Rori, Wiremu Pokiha (kai-tiaki mo Henerieta Tamati,. Horiana Tamati, Timi Tamati, Te Rina Tamati, Te Oti Tamati, me Arihia Tamati), Hone Hehe (kai-tiaki mo Paki te Ahi me Raniera Haereroa), Renata Kahawai (kai-tiaki mo Iwinui), Wiremu Pokiha (kai-tiaki mo Henare Tamati me Hokima te Tamati), Tamahori (kaitiaki mo Wi Piki Koran) ki a Wiremu Puhipi. 3 Rapata Wahawaha, Watene Ketua, > 2 Reti .. 1 ■ X 3 o nga ra o Hune, 1895 Matahiia, .. 3 Reti Reti 1 o nga ra o Hune, 1895 1 o nga ra o Hune, 1895 Pahitaua Nama 1 Pahitaua Name 1 Rapata Wahawaha, Watene Ketua, Mere Nikamu, Hekiera Tataikoko, Hamiora Ngarimu, Karaka Ngata, Rora Taotu, Makere te Hau, Tamati Marutu, Ataria Tipuna, Riwia te Hina, Kerenapu te Kikino, Peti Hami, Paora Kahu, Te Aukauirangi, Raiha Pohoi, Patara Tuau, Hana Tuhou, Marara Takuha, Tamati Marutu, Hekiera Whenua, Te Rina Wharemanuka, Eruera Kauri, Mere Karaka te Ra, Kararaina Ketua, Henati Pohoi, Horomona te Hui, Te WeraTuhori,Erana Horowai, Hatara Kururangi, Rora te Ra, Ataria Tipuna, Rewi te Runa, Kerenapu Kikino, Pine Tipuna (kai-tiaki mo Te Rangiputiputi, Te Marawa, me Poneke), Hekiera Tataikoko (kai-tiaki mo Heneti Maru, Tana Makaea, me Moengakino), Katarina Ngata (kaitiaki mo Apirana Turupa, me Renata Haurangi), Wiremu Kururangi (kaitiaki mo Te AotahikiaJ. N. Wiremu. 4 Maata te Ao ki a Hera Reweti. - Reti 24 o nga ra o Hepetema,Wahanga 18 (Makauri 4 24 o nga ra o Hepetema, 1896 Wahanga 18 (Makauri Poraka) Maata te Ao ki a Hera Reweti.
KUPU APITI. Tong kia Whakatuturutia nga Tukunga Whenua.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18970121.2.6
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 4, 21 January 1897, Page 21
Word Count
535Kooti Whenua Maori ki Kihipane, a te 8 o nga ra o Pepuere, 1897. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 4, 21 January 1897, Page 21
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.