He Tono lei Te Kooti Whakamana i raro i “Te Ture (Whakamana Take) Whenua Maori, 1893.”
I Roto i te Kooti Whakamana'Take, E TU ANA KI KIHIPANE. I runga i te Ture Whakamana Take, me “ Te Ture Whenua Maori, 1893,” i runga hoki i te Poraka o Anaura. A.TJONE REWITI OMANA, o Nepia, i te PorowiniJLJI tanga o Haaki Pei,he Kai-whakatipuhipi,e ana i raro o taua Ture kia whakamana kia rohea hoki, kia ia ona take i roto i taua Poraka tana rahi 8,800 nga eka, e takoto ana i te Kaute o Waiapu, mete Takiwa Kooti Whenua Maori o Kihipane. ■ b. E hiahia ana te Kai-tono kia tae kite aroaro o taua Kooti a te 29 Akuhata, 1894, a te 10 o nga haora a muri tata atu ranei, a te wa e tae ai te whakawa. c. Ko te tikanga o te mea e tono ana kia whakamanaia he pukapuka tuku reti i tuhituhia i te 18 o Mei, 1891, mo nga tau 21, mo runga i te moni utu reti mo te tau £3OO. Ko nga tangata na ratou taua riihi reti kua tuhituhia ki raro iho nei, ara: Peka Marotiri, Hirini Ahunuku, Patara Rangi, Arapeta Potae, Henare Potae, Peta Kurekure ara Rangiuia, Hoani Muhu, Hori Mokoera, Mihi Pahura, Ropata Wahawaha, Hare Pini, Hemi Kaipau, Raniera te Heuheu, Heremia Taurewa, Maraea Toko me Hare Waiti, Piripi Koheame Hera Waipako nga kai-riiwhimo Pita Houao, Hirini Tutu he kai-riiwhi mo Paora Tutu, Keriana Potae he kai-riiwhi mo Kararaina te Kani, Wiremu Konohi he kai-riiwhi mo Eru Hoki, Teone Henihana, Hori Matua me Hopara Konohi nga kai-riiwhi mo Tamati te Kaahu, Piripi Kohea he kai-riiwhi mo Hami Kohea, Tumaorirere me Rahia Tautau nga kairiiwhi mo Tamaki te Rangi, Eria Manu me Hare Rangiuia nga kai-riiwhi mo Ropata Hoe, Tame Pahura he kai-riiwhi mo Pateriki Pahura me Ripeka Pahura, Hatiwira Pahura he kai-riiwhi mo Pateriki Pahura me Ihemaera Pahura, Hera Amaru me Mihi Hetekia Pahura ranei nga Kai-tiaki mo Katarina Pahura he kai-riiwhi mo Pateriki Pahura me Hokimate Pahura, Tuporaka Komaru, Keita Komaru me Kupara Komaru nga kai-riiwhi mo Peta Komaru. •D. Ko te take o taua whenua i te wa i tuhituhia taua riiwhi reti he Tiwhikete Take, no te 22 o Tihema, 1873, i whakaputaina i raro o Tekiona 7 o “Te Ture Kooti Whenua Maori, 1867.” e. Ko te Take o te Kai-tono nei ki taua whenua he kai utu' reti. f. Ko te wahi hei waihotanga mo nga pukapuka kite Kaitono ko te Tari o Wiremu Takarihi Raihana, Roia, Katimawhi Tiriti, Kihipane. G. E hiahia ana te Kai-tono kia tuku atu ki nga tangata 4;uku reti he kape o tenei tono ki a ratau kai riwhi ranei kua tuhituhia ta ratou wahi noho kite rarangi e apiti nei. h. E hiahia ana te Kai-tono kia whakamanaia kia ia nga paanga o aua kai tuku reti kua whakaatutia ki runga ake nei. He mea tuhituhia i tenei te 7 o Hurae, 1894. . J. D. OMANA, e tona Roia me tona Kai-whakahaere, W. Tukara Raihana, Ki te Rehita o te Kooti Whakamana Take, Kihipane. 410
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18940726.2.13
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 34, 26 July 1894, Page 376
Word Count
516He Tono lei Te Kooti Whakamana i raro i “Te Ture (Whakamana Take) Whenua Maori, 1893.” Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 34, 26 July 1894, Page 376
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.