“ Te Ture. (Whdkamana, Take) Whenua Maori, 1892.
HE Panuitanga tenei kia mohiotia ai ko te tono i mahia i raro i te Tare kua whakahuatia i runga ake nei me nga ritenga i raro i taua Ture, a kei Kupu Apiti nei te tino whakamaramatanga o taua tono, a kna tuliia i runga ano i te ritenga tuturu ki roto ki nga pukapuka whakaaturanga i roto i te Tari o te Kai-Rehita o te Kooti Whenua Maori i Poneke. I tuhia i tenei te 22 o nga ra o Maehe, 1893.
NA
PIRIHONA,
Kai-Rehita
Nga ingoa o nga Kai-tono. Te Poraka e pangia ana. Te alma o te kereome. 32. R. T. Warren (Ko nga pukapuka katoa ki te kai-tono me tuku ki te Tari o Rees raua ko Lusk, Roia, Nepia) Mangaohane Nama 1 me Mangaohane ara Mangaohane Nama 2 E ki ana te Kai-tono kua riro mai i a ia nga paanga o Renata Kawepo, Anaru te Wanikan. Karena te Mana-o-Tavzhaki, Renata Kawepo na te mea he Kai-tiaki mo Heta Hakiwai, Hoani Hakiwai, Wi Hakiwai, Ka Hakiwai, Kirungaahi Hakiwai me Hakiwai, Atarata Hetariki, Renata Kawepo me Wiremu Paraotene na te mea he Kai-tiaki mo Rawiri Te Hoera me Te Matetahuna, Harata Keokeo, Mere Tawhara, Taunoka, Waterawi, Hohoia Te Amopo Te Mina, Waipu Temoata, Ihaka Te Tene, Tauria Paraotene, Waata Rakaiwerohia, Riria Te Rere, Maata Kato, Paora Torotoro, Harata Hokahoka, Tipene Apatu, Hopa Te Auraki, Harata Keokeo me John Dixon, taane a Harata Keokeo, Urania Renata, Renata Pukututu, Katarina Hiratukiterangi, Raita Tuterangi, Paramena Naonao, Rena Maikuku, Hone Tumango, Karauria Heperi, Kohatu Rawiri, Rawinia Te Wanikau, Iwikau Te Heuheu, Te Oti Pohe, me Pukapuka Te Oti, i roto i te poraka e kiia nei.
KUPU APITI
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18930323.2.2
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 12, 23 March 1893, Page 97
Word Count
286“Te Ture. (Whdkamana, Take) Whenua Maori, 1892. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 12, 23 March 1893, Page 97
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.