HE PANUITANGA
Jfo etahi pihi whenua kia ivahia.
Tari o te Kooti Wtenua Maori, Akarana, Pepuere 15, 1878. HE Panuitanga tenei kia mohiotia ai, ko a te nohoanga o tenei Kooti ki Whanganui, i te Takiwa o Whanganui, a te 10 o nga ra o jAperira, 1878, te whakarangona ai te tono a nga tangata e man nei o ratou ingoa i te rarangi tuatahi, kia wahia, kia roherohea nga whenua i roto i te Karauna Karaatie
man nei nga ingoa i te rarangi tuarua, ko te Takiwa kei te rarangi tuatoru.
Na
Tiki,
Tino Kaituhituhi.
Ko te ingoa o te tangata i tono kia wahia te Te ingoa o te whenua i tonoa kia whenua. roherohea. Te ingoa o te whenua i tonoa kia Te Takiwa. whenua. roherohea. • Te Takiwa. Aperahama Tipae 2 ... Ruatangata Whanganui. Hoani Paiaka, Te Pikikotuku, Hakiaha, Tobe Betaruke ... Whanganui. Teko, Tuao, Hinetai, Taiki,Manurau,Taitua, Te Riwi, Tukemata, Tohengaroa, Wiari, Wiki, Huirua, Wi Te Unahi. Kahn, Taruke, Maikuku, No, Mare, Noti Wi, Pnkaka, Te • Noti Hakiaha, Te Kiwa, Potango, Toma Korowhiti, Toma Rapata Wiha, Tatu, Te Huahi Wiha, Ngonge Te Ngohi, Iwi, Te Waaka, Bena, Bawiri, Hinepare, Mea Tiria, Retaruke Whanganui. . i . s ' . ■ ' . ' me etahi atu • • Te Batana Te Urumengi, Rimitiriu KahuUpokongaro No. 2 Whanganui. kura, Eruini Ngairo, Matiaha Pirato, Heui Ratana Upokongaro No. 2 Whanganui. Utiku Potaka, Te Retimana Te Rango, Hoera Taraketi ... • ... ... Bangitikei. Te Ngahuru, Pene Pirire, Ema Ratimana, Hepm Popakin, Noa Roperope, Eramiha Potaka, Arapeta Potaka, Rawinia Potaka Taraketi Rangitikei. ■ « Mete Kingi, Aperaniko Taiawhio Ngaparaoa Whanganui.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18780314.2.5
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 6, 14 March 1878, Page 36
Word Count
252HE PANUITANGA Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 6, 14 March 1878, Page 36
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.