PANUITANGA.
Tari o te Kooti Whakawa Whenua Maori, Akarana, Maehe 24, 1876. HE Panuitanga tenei kia mohiotia ai, kei te nohoanga o tenei Kooti ki Te Paina, Waikato, a te 6 o nga ra o Mei, 1876, te whakawakia ai te take o nga tangata e man nei o ratou ingoa i te rarangi tuatahi, ki nga piihi whenua a nga tangata kua mate, e man nei o ratou ingoa i te rarangi tuarua, ko nga piihi whenua kei te rarangi tuatoru.
Na
Tiki,
Tino Kaituhituhi.
Ko te ingoa o te tangata e ki ana kia taka ■ mai ki a ia te whenua. Ko te ingoa o te tangata i mate. Ko te ingoa o te whenua. Hori Kukutai Wetere Kawana Opuatia. Tawharu Kapana Epanaia Whatawhata. Hori Te Kongo Epanaia Riripeti Whatawhata. 30 eka kei Whatawhata. Wi Te Wheoro Peti ... " ... Waahi. Hori Herewini , ... Mohi Te Whara AVaahi. Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Takerei Te Aho Waahi. . , Aho Himiona Terekaunuku ... Takerei Te Aho AV aahi. Katene Terekaumuku... W aahi. Hori Te Whano Paikau Tuawa W aahi. Harawira Paiura Mata Korama Waahi. Wiremu Te Whereo, Hori HereMohi Te Whara Matahuru. wini Peti Herewini Peti Matahuru. "Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Takerei Te Aho Takerei Te Aho Matahuru. Matahuru. Aho Wi Te Where Mohi Te Whara Maramarua. Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Takerei Te Aho Takerei Te Aho Maramarua. Maramarua. Aho Peti Herewini Peti Maramarua. Peti Herewini Peti ... ... ,. ... Pukekawa. i ... Pukekawa. Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Takerei Te Aho Takerei Te Aho Pukekawa. Pukekawa. Aho Hori Herewini Mohi Te Whara Pukekawa. Te Hira Te Aho Kataraina Kukutai ... Pukekawa. Wi Te Wheoro Mohi Te Whara Te Poporo. Peti Herewini Peti ... Te Poporo. Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Takerei Te Aho Takerei Te Aho Te Poporo. Te Poporo. Aho Wetere Te Aho, Maunganui Te Te Te Aho Te Koroitu ... Te Aho Te Koroitu ... Kaniwhaniwha. Kaniwhaniwha. Aho Hone Pirihi Te Auaitaia Wiremu Nero Te Awaitaia Kaniwhaniwha. Hori Tauroa Te Heiarero... AVhatawhata. Hori Tauroa ... a Henare Nairi Henare Nairi AVhatawhata. Whatawhata. Tim ata Titoko Henare Nairi Whatawhata. Hen are Aihipene Ana Rangipukohu Tekihana 30 Parihi o Pukete. Henare Tohora Panapa Ngarangi Pitakataka. Henare Tohora Panapa Ngarangi Whatawhata. Hapeta Waaka Te AVaka Te Ruke Whatawhata. Te Rata Te Ruakeripo ... AV ariwari Ahingarahu. Aihe Mokomoko Hohua Te Akau. Eruera ... Ngahaate ... .... Te Akau. Henare Ngatai W ikiriwhi ... ... ..x Te Akau. Hohua Moanaroa Te Kawa ... Te Akau. Mita K. Ngatipare Hori Tito ... Te Akau. Mita K. Ngatipare Parata Te Akau. Minarapa Pokopoko Te Ranga Te Akau. Te Para Haimona Te Kanga Haimona Te Akau. Te Akau. Te Popehi Totaea Kihari ' ... Te Akau. Kota Tohekotahi Hetaraka Te Akau. Teru Papere Wiremu Te Mate Te Akau. Reihana Tiaia Te Marunamu Te Akau. AVirihana Te Aooterangi, Kipa Te Mohi Te Rua Te Akau. Rua Waaka Taraho Hone Toti ... Te Akau. Wiremu Hoete Apihai Te Akau. Wetini Maihikai Minarapa Te Akau. Anatipa Tunui ... Apihai ... . Minarapa Hemi Kangiahua Te Akau. Te Akau. Te Akau. .Anatipa Tunui Matutaera ... Te Akau. ... Matutaera ... Te'Akau. Horomona Hapakuku ... Te Whin Te Akau. Hemi Wirihana ... ' ... Te Whiu Tamati Waaka Te Akau. Te Akau. Paraone Paora Tipitai Te Akau. ... Paora Tipitai Te Akau.
Ko te ingoa o te tangata e ki ana kia taka mai ki a ia te whenua. Ko te ingoa o te tangata i mate. Ko te ingoa o te whenua. Tame Puru Kepa Te Apa Te Akau. Paku Kaimakariri Te Aooterangi Te Akau. Rupene Hone Pihama Te Akau. Terei Kurutoene Ihaka Tahinga Te Akau. ’ "Waaka Te Bukuai ... "Karaka Te Bukuai Te Akau. Wetini Mahikai Wharekura ’ ... Te Akau. Manahi Te Papaki Paora Te Akau. Pene Tangirau Reihana ... Te Akau. Wirth ana Te Aooterangi Hemi Waikare.. .... Te Akau. Mita Karaka Ngatiparo Hohepa Te Akau. Tiriti Te Hapimana ... • Te Wharau. Tiriti ... . Te Hopimana Urikore... Te Karaka. Tu Karamaene Pepene Hunia Kaiakaaka. Tu Karamaene Mereri ... .... ... Kaiakaaka. Tu Karamaene Weka Toheriri . Kaiakaaka. Hone Mohi Te Bongomau - ... Tamati Hika Timaru-o-W aipa.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18760427.2.5
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 11, 27 April 1876, Page 61
Word Count
651PANUITANGA. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 11, 27 April 1876, Page 61
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.