HE PANUITANGA
JIo etahi piihi whenua kia wahia. Tari o te Kooti Whakawa Whenua Maori,
Akarana, Nowema 2, 1874. HE Panuitanga tenei kia mohiotia ai, ko a te nohoanga o tenei Kooti ki Pamutana, i te Takiwa o Manawatu, a te 10 o nga ra o Pepuere, 1875, te whakarangona ai te tone a nga tangata e man nei o ratou ingoa i te rarangi tuatahi, kia wahia, kia roherohea te whenua i rote i te Karauna Karaati e mau nei te ingoa i te rarangi tuarua, ko te Takiwa kei te rarangi tuatoru.
Na
Tiki,
Tino Kaituhituhi.
Ko te ingoa o te tangata i tono kia wahia te whenua, Te ingoa o te whenua i tonoa kia roherohea. Te Takiwa. Hoani Meihana, Peeti Te Aweawe, Huru Te Hiaro, Mikaera Te Rangiputara, Ihaka Te Rangimauriora, Patoromu Te Kaka, Nireaha Matiu, Witaukou, Rea Noko, Tungaane Patoromu, Rorana Pita, Witere Katikahu, Peata Noko, Karanama Te Ra, Hamahona Mutuahi, Poitete Toringa, Ereni Te Aweawe, Arapera Watere, Tipene Tawa, Paraone Ngatata, Painetu Ngatata, Hen are Pakara, Hutana Kaihinu, Hemi Warena, Hoana Matarehe, Ahenata Tamaru, Hemara Turanga, Horomona Paro, Miriama Te Rangi, Meihana Te Rangi, Huhana Panga, Horima Manawatu, Wairarapa. Mutuahi, Warena Te Ra, Rota Moea, Kerei Moea, Wairarapa No. 3 Peti Mahuri, Renata Paihora, Wi Te Matai, Arama Te Matai, Rapana Te Matai, Tutere Tiweta, Harerakena Te Aweawe, Raiura Te Aweawe, Tamihana Te Aweawe, Roka Te Aweawe, Wi Waka Te Rangi, Matiu Te Rangi, Inia Te Rangi, Hekonaiaha Paeroa, Matiu Te Kotoi, Apia Te Hotoi, Tamatea Tohu, Te Koeti, Te Haurangi, Rora Tohu, Mikaera Te Rangimauriora, Riria Haronga, Heketa Te Awe, Erupana Pakaha me etahi atu J Wairarapa No. 3
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18741130.2.6
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 15, 30 November 1874, Page 65
Word Count
276HE PANUITANGA Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 15, 30 November 1874, Page 65
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.