KI RUNANGA.
G. F. Bowen, Kawana.
1 te Whare a Te Kawana i Poneke, tenei tekau ma ono o nga ra o Tihema, 1868. I reira:— Ko TE KaWANA i ROTO i tona Runanga AKE. "ATOTEMEA i roto i te “ Tare whakahaere mo iwa ±1 whenua kua tuturu ki nga Maori” e kiia ana J l 4. te pa ranei kite whai take ranei t'etahi Maori ki tetahi whenua ko tana Maori he tamaiti, he poranoi ekore ranei e tika ki ta te Tore kia mah/ia i te . tikanga o tana whenua, E tika ma te Kawana i roto i tona Runanga ake e ki i runga i tana whakaaro, kite mea ka kitea te paanga o tana tamaiti, tangata porangi, tangata ranei ekore e tika me hoMn^ e kia ., mahl ia Ite tikanga o tana whenua me hoatu nga ntenga o taua whenua ki nga riimarmga o etahi tangata ma ratou e whakahaere i rum i te whakaaro o te Kawana i roto i tona Runanga
ake: . A notemea i runga i te Karauna k tuhia i to wha o nga ra o Tihema koS • araa H i warn rau e ono tekau ma warn i wha]W 1 e a Hon Te Moana, ki a' Wata Te Bin tU ?Mi o Whanganui i te Porowini 0 AVpv ° tak U Maori no Niu Tireni te pihi whenuK e He nei ete Kupu Apiti e mau iho nei- A^ kaat Uri a tamariki aua Hori Te Moana .me AVat t a t e kahore ano i tae noa o ranei tau ki' m ie Hi na matahi. kl te m tekau Na rapea ko Sir George Ferguson R Kawana o Niu Tireni, i runga it e what i’ te te whakaae o tona Eunanga ake i rumk t °i h -° 1116 mana kua tau iho ki a ia i taua Ture |) f°i lte ana i tana ki kia whakahaerea nga rkona* whenua e , b & a o taua The Reverend Richard Taylor o Whanganui, Minita, me ’ Hakaraia Korako, o Whanganui, he tangata Maori, hei kai wUW i nga ritenga mo aua Hori Te Moana me wZ? Hina o raua uri me a raua e whakarite ai i Z • raua i runga i nga ritenga o taua Ture. U ■ Kupu Apiti. Ko te . katoa 0 tera pihi whenua i te Porowini o Werengitana ko tona, nui i runga i to rurikno e rua tekau ma wha (24) eka e torn tekau S pahmhira ake iti iho ranei kei Putiki i te takiwa o AVhanganui, ko te ingoa o taua whenua ’ mohiotia ai ko “Kirikiri” ko te nama e torn tekau ma iwa N. (39n.) • ko te rohe kite Marangai-ma-raro ko te whenua la Hemi Parai (Pakeha ha “ at V kotahi mano e 0110 rau e rua tekau ma rim? (1625) riki; kite marangai he raina e wha rau e warn tekau ma ono (486) riki; kite Tonga ko te whenua e kiia ana e Kawana Paipai nona e rohea atu ana e te taiepa tumatakuru i tetanmata; kite Hauauru, kite Hauauru-ma-raro ko te whenua ano e kiia ana e taua Kawana Paipai nona, ko te whenua e kiia ana e Taimona Tamaihukia nona, ko te whenua e kiia ana e Paora Kauatuao nona, te whenua e kiia ana e Nikorima nona, ko te whenua e kiia ana e Horopapera Te Peka nona, ko te whenua e kiia ana e Hori Kerei nona e rohea atu ana e te taiepa tumatakuru i runga i te taumata,e tetahi taiepa tawhito e whitu rau (700) riki. Forster Goring, Kai tuhituhi o te Runanga o te Kawana. o
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18690106.2.5
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 1, 6 January 1869, Page 2
Word Count
601KI RUNANGA. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 1, 6 January 1869, Page 2
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.