KO TE KAI-WHAKAMATAARA O NGA IWI ERUA.
"Na te Tika i toa ai." Turei, Mei 9, 1848.
E mara ma! ko te mea i konopi ai matou ki a koutou, he rongonga no matou e torutoru haere ana te iwi maori. E mea ana matou, meake pea ka ngaro rawa atu. Koia matou ka rapu i te arainai o tenei whnkaououtauga. a kihai ngaio i a matou. Koia enei: —ko te huihuinga o te kakahu pakeha o te wmiwcru maori ; ko te kai i te rania ; ko nga mate me nga tini'hua o te noho kino. I mua, i te mea kaliore ano kia kitea noatia te pakeha, lie weruweru kau te kakr-hau o te tangata maori. Ka tae mai te pakeha., ka tahi kahuhuate kakahu. ■ Ka whiwhi ki leparaikele, ki tc hate, kite tarau. 'Me i uhakaretea te weruueru maori, a kakahuria pakehatia ake enei, ka pai;—me i man tonu ranei kite weruweru maori, ka pai hoki, —kihai i n.ate. Na te huihui tahi i kino ai. Ko te kahu o te pakeha he mea whakakapi ite tangata katoa, piti tonu kite tinana ;ko to te maori he mea puare noa, puta ana te mamaoa. Na reira 1 maro ai te kiii maori; tena, ko to te pakeha e ngauari ana. Ta te maori tana lianga he noho i roto i te nhaie puni, he tahu i a ia. Ka men. ake te liiahia h.iere ki waho, ka omo kau ati kahore he kakahu. Hei alia mana te maku te matao ! Ta te kill rakau pal hoki! Otna, kua ngaivati te kiri i te kahu pakeha, ka pehea? ka pa mat te wiri,—ka mate. Ka rua -. haere ana te maori kite tanne. ki te whare pakeha ranei, ka mea kite whakapiware i a ia, kakahu ana i te hate, i te tarau ; ka hoki kite kainga maori, ka «lir karerea ena, kakahiuia ake te paraikute, taki to kau ana ko te uma ko te waewae. puta ana ki waho i te po,—mate ana i te inaeke. Ka toru •. ka mea te maori ki etalii kakahu pakeha mona—ka hoko i te hate, i te tarau, l te ruwiapaute ranei, heoi ano ; ekore e mahara kite hakete, kite wehikote, ki era atu mea e mahana ai te pakeha. Heoi, e rite te maliana ote hate kau ki to te ngeri ? Kahore ra hoki. Ina, ka apitia te paranene, te wetnkote. te haktte, ka tahi ano ka kitea te tikanga mahana.— Koia matou ka mea, kite hiahia koutou kite noho tangata maori tonu, uhakaierea katoatia nga kakahu pakeha ; —ki te iiulna koutou ki te whakßahua pakeha i a koutou, whakaierea te haeie kau i roto i te kainga maoii.
Na. ikoie ln.Uou e uhakaiua 1 te koieio ki te kmo ~ te ,ama . kua uhakakahuretia lioki e te line It- hokohuko i tana mea. Ahakoa. kia iiut.ui koutuu, ko te tmo mea jui anotetiei 1 mate ai te tangata whentta o AuLttiKt o l'mii\mn\. Heoi ano. E rata ana matou, Inihi mahaia kuutou, he nvi tujiato.
Na te alia i mania ai nga tainattki a te tangata maun ' Ma uiatoii kuia e nliakaatu' Aua !.■. K kitea ana aim |.eu e koi.tuu Ki le kahuu.—tena, tiakma o kuutoti Malum-, kauj k„ui..u e ttliakaion<;okiim.;lii..liia!ioiiJ...M a ,e a^.
kei mea ko\itou he milanga na te miteko-leiou-i kulioie . he aiolu ut matou ki a k.'iii.i • V. :nea ana hoki matou, kakite kuiituu 1 .■>!. i kupu, ekoie e mauu o kuutou neikau kit-- nka " a matou icon :'.■.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/newspapers/AMW18480509.2.12
Bibliographic details
Anglo-Maori Warder, Volume 1, Issue 3, 9 May 1848, Page 4
Word Count
579KO TE KAI-WHAKAMATAARA O NGA IWI ERUA. Anglo-Maori Warder, Volume 1, Issue 3, 9 May 1848, Page 4
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Mātauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga: Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.