WHAKAHAERE WHENUA MAORI.
Huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Tairawhiti. Kihipane, 15 o Aperira, 1919. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ko nga take e whakahuatia ana i roto i te Kupu Apiti kua tuhia ki raro nei, ka uiuia a te huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Tairawhiti ka tu ki Tikitiki a te Wenerei, te 14 o nga ra o Mei, 1919, a te 10.30 o nga haora i te ata, a muri tata atu ranei ina watea i etahi atu o ona raruraru.
[T. 1919-4.]
M. KIRIWHETA,
Perehitini.
KUPU APITI. Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Hoko.
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Riihi.
Tono kia Huihui mai nga Tangata i raro i Wahi XVIII o te Tube Whenua Maori, 1909.
Nga Motini i Paahitia e nga Huihuinga o nga Tangata no Ratou te Whenua i raro i Wahi XVIII kia Whakatuturutia.
Era atu Ahua Tono.
Nama. Nama o te Pukapuka. Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 1 653 Rotokautuku 5d Benjamin Cotton Milner ki a Ralph Kemp. 2 667 Rotokautuku 2f 1a Matuakore Apuai ki a Hami te Raiwa te Rapu. 3 668 Rotokautuku 2f 3b 1 .. Were Warihi ki a Hami te Raiwa te Rapu.
1 25 Nama o te Pukapuka. Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 4 306 Marangairoa 1c 1b Hone Waitoa, Hana Tawhena, Kararaina Tawhena, Wi Pahuru Tawhena, Rahera Rairi, raua ko Panikena Kaa ki a Panikena Kaa. 5 307 Tihionianono 4g Meiha Pohoikura ki a Duncan Brooking. 6 308 Wharekahika 18l Aperahama Ruha, Hemi Taiapa, raua ko Ani Waitoa ki a Heni Houkamau.
1 Nama. Nama o te PukapuKa. Te Ingoa o te Whenua. Te Ahua o te Take hei Whiriwhiri ma te Huinga. 7 439 Tutuwhin.au 1c Riihi ki a'Hori Manuel. 8 440 Whetumatarau 2 Riihi ki a Riwai Rangihuna. 9 441 Whetumatarau 4 Riihi ki a Riwai Rangihuna. 10 448 Tihiomanono 3 Riihi ki a Ngatai Hooper. 11 449 Manga whariki 5e Riihi ki a Keita Maki. 12 450 Marangairoa 1c 6a Riihi ki a Karaitiana Manuera.
cs a cd Nama o te Pukapuka. Te Ingoa o te Whenua. Te Ahua o te Tuku. 13 198 Tikapa-a-Hinekopeka 3b Riihi ki a Henare Raroa. 14 257 Whetumatarau 5 Riihi ki a Hauraki Kingi raua ko Tipi Houkamau. 15 260 Wharekahika 6c 2 Riihi ki a Henare Ahuriri raua ko Miritene te Mataku. 16 313 Whetumatarau 8 Riihi ki a Riwai Rangihuna. 17 376 Hauanu B . . Hoko ki a, Marjorie Fownes Porcher. 18 396 Wharekahika 1b 4d Riihi ki a Waikohu Waenga raua ko Wiremu te Whare. 19 397 Tikapa-a-Hinekopeka 1 Riihi ki a Warihi Huihui. 20 398 Marangairoa 1a 4 Riihi ki a Mate Tiarete raua ko Mihi Tiarete. 21 399 Marangairoa 1a 8 Riihi ki a Tipiwai Houkamau raua ko Wiremu Hati Houkamau. 22 406 Wharekahika 17b Riihi ki a George Maddox. 23 414 Tihiomanono 4f Riihi ki a Huripara Huihui. 24 416 Tihiomanono 2 Riihi ki a Henare Pereto. 25 417 Tihiomanono 1 Riihi ki a Riwai Rangihuna. 26 420 Wharekahika 18f Riihi ki a Heni Houkamau. 27 423 Arataha 3 .. Riihi ki a Wi Pepere.
cd a Nama o te Punapuka. Te Ingoa o te Whenua. Te Ahua o te Tono. 28 419 Pukemanuka A 2 Tono ki a riihitia i raro o Wahi XVI ki a Warihi Huihui raua ko Te Auiti Haenga : ko nga kai-whakahaere raua i nga taonga a Timoti te Kaui, kua mate. 29 422 Marangairoa 1b 4, Rota 15 (1.) Tono i raro i tekiona 230, ki a whakaae te Kawana-Tianara ki te mokete a Heni Huriwai raua ko Mere Kohao Karaka ki a George Kirk. (2.) Kia whakatuturutia taua mokete. 30 423 Te Taonehipi Maori o te Araroa, wahi o Tekiona 48 (1.) Tono ki a whakaae te Poari ki te riihi tuarua a Heni Houkamau ki te Uniona Peeke o Ahitereria. (2.) Kia whakatuturutia taua riihi.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19190424.2.8
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 17, 24 April 1919, Page 273
Word Count
668WHAKAHAERE WHENUA MAORI. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 17, 24 April 1919, Page 273
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.