WHAKAHAERE WHENUA MAORI.
Huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Te Waipounamu
Poneke, 15 o Mei, 1918. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ko nga take e whakahuatia ana i roto i te Kupu Apiti kua tuhia ki raro nei, ka uiuia a te huinga o te Poari Whenua Maori o te Takiwa o Te Waipounamu ki Picton a te Wenerei, te 29 o nga ra o Mei, 1918, i te 10.30 o nga haora i te ata, a muri tata atu ranei ina watea i etahi atu o ona raruraru.
TE
MAKE,
, Kai-rehita.
KUPU APITI.
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Whenua
Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Whenua.
c8 i z Nama < te Pukapuka. Te Ahua o te Tuku. Te Ra i hainatia ai. Te Ingoa o te Whenaa. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana. 1 2 1916/2 1917/53 He riihi He hoko 13 Hurae, 1915 27 Tihema, 1916 .. Rahui Maori i Kenepuru Nama 7a Hitaua D .. Huria Hiaka me etahi atu ki a Francis Joseph Beech. Alveston Norton, Catherine Norton, Elizabeth Norton, Harriet Norton, Harry Norton, Manuel Norton, Thomas Norton, me Timothy Norton ki a Eva Catherine Jane Derbyshire (D. R. Hoggard).
'A Nama o te Pukapuka. Te Ahua o te Tuku. Te Ba i hainatia ai. Te Ingoa o te Whenna. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikansa ana. L 3 1917/54 He hoko 27 Tihema, 1916 .. Hitaua E .. Annie Toms, Clara Toms, Emma Toms, Gertie Tetley ara Gertrude Toms, Mary Ellen Toms, Minnie Toms, Sydney Toms, Thomas Toms, me William Toms ki a Eva Catherine Jane Derbyshire (D. R. Hoggard). 4 1917/76 He hoko 1 Hepetema, 1917 Te Pangu Nama 3c John Arthur me Henry Arthur ki a Henry Heberley (D. R. Hoggard). 5 1917/86 He hoko 18 Oketopa, 1917 . . Hitaua F Nama 2b Amiria Reta ki a Julia White (T. F. Relling). 6 1917/99 He riihi 26 Hurae, 1917 Kaiapoi, Tekiona 96 Teone Manihera Pouhiki me etahi atu ki a Mary Sybil Smith (Papprill me Conlan). 7 1917/101 He hoko • • Rakaia 2058, Tekiona 4a Maui Poinare me Hikaka Takirau ki a Edwin Hardwick (Papprill me Conlan). 8 1918/12 He riihi 23 Aperira, 1918 Kenepuru, wahi 7a me wahi 7 b Pirihira Ngamiro ki a John Augustine Pyle (J. A. Pyle). 9 1918/18 He hoko • • Wairau Whenua Rahui, Tekiona 26 Tahua Watson ki a Lower Wairau River Board (McCallum, Mills, me Spence). 10 1918/19 He hoko ■ - - Wairau Whenua Rahui L> Hoani Makitanara, Hapareta Rore (kai-tiaki) ki a Lower Wairau River Board (McCallum, Mills, me Spence). 11 1918/20 He hoko Wairau Whenua Rahui, Tekiona 27 Tapata Wiremu ki a Lower Wairau River Board (McCallum, Mills, me Spence). 12 1918/21 He hoko Wairau Whenua Rahui, wahi Tekiona 25 Tuiti Makitanara ki a Lower Wairau River Board (McCallum, Mills, me Spence).
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19180516.2.12
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 29, 16 May 1918, Page 335
Word Count
468WHAKAHAERE WHENUA MAORI. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 29, 16 May 1918, Page 335
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.