PANUITANGA KOOTI WHENUA MAORI.
Kooti Whenua Maori ki Opotiki, Pei o Pereti, a te 12 o nga ra o Tihema, 1910.
Tari Kooti Whenua Maori Akarana. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ka tu te Kooti Whenua Maori ki Opotiki, Pei o Pereti, a te 12 o nga ra o Tihema, 1910, kite whakawa kite uiui hoki i nga tikanga o te tono e man i te Kupu xApiti i raro iho nei. Ki te kore te Kooti e tu a taua ra ka tu a muri tata atu ina watea i etahi atu o ona raruraru.
I tuhia i tenei te 26 o nga ra o Noema, 1910.
Na
E. P. AARA,
Kai-rehita.
[Akarana, 1910-51.] KUPU APITI. Tono Whakawa Wehewehe.
Kooti Whenua Maori ki Invercargill a te 9 o nga ra o Tihema, 1910.
Tari Kooti Whenua Maori, Poneke. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ka tu te Kooti Whenua Maori ki Invercargill, a te 9 o nga ra o Tihema, 1910, kite whaKawa kite uiui hoki i nga tikanga o nga tono e mau ite Kupu Apiti i raro iho nei. Ki te kore te Kooti e tu a taua ra ka tu a muri tata atu ina watea i etahi atu o ona raruraru.
I tuhia i tenei te 29 o nga ra o Noema, 1910.
Na
TE WARAHI,
Kai-rehita.
[Poneke, 1910-41.] KUPU APITI. Tono kia Whakatuturutia nga Tukunga Whenua.
Tono Whakatu Kai-riiwhi ki nga Paanga Whenua.
Tono kia whakaputaina he Pokapuka Whakamanana kai-whakahaebe.
Koon Whakawa Tuarua ki Invercargill a te 9 o nga ra o Tihema, 1910.
Tan Kooti Whenua Maori, Poneke. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai ka tu te Kooti Whakawa Tuarua ki Invercargill, a te 9 o nga ra o Tihema, 1910, kite whakawa kite uiui hoki i mza tikanga o te tono e man i te Kupu Apiti i raro iho nei, he mea tuku mai kite Kai-rehita, kite uiui hoki i nga tikanga o etahi atu mea e whakatakotoria tikatia mai kite aroaro o te Kooti.
I tuhia i tenei te 28 o nga ra o Noema, 1910. [Poneke, 1910-40.1
Na
TE WARAHI,
Kai-rehita.
KUPU APITI,
9 George Howell raua ko Sarah Ann Cameron
Whakaatu kua whakakorea tetahi Tono i raro i Tekiona 30 o te Ture Kooti Whenua Maori, 189
Tari Kooti Whenua Maori, Taupo, 21 o Noema, 1910. HE panuitanga tenei kia nohiotia ai ko te tono a Wiremu Huihi me etahi atu i raro i tekiona 39 o
... Waimatuku Taonehipi, Poraka VII, Tekiona 3, I 4, me 5. te Ture Kooti Whenua Maori, 1894, mo runga mo Pahoro Nama 2 poraka, kua whakakorea atu a ka whakataua e au ka tangohia i roto i nga moni e whitu pauna (£7) i waiho hei punga kia torn pauna e utua ki a Tamati Huihi | o Kakepuku, a ko te toenga ka whakahokia atu ki a Wiremu I Huihi.
TIAKIHAMA PAAMA,
Turnuaki Kai-whakawa.
Nama. Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. 1111 Waiapu te Tawhiro, Raimona Papuni, Rahari Pera, Rangi Huatake, Tame Poata me Pera Moko (522-126, 57) Opape Nama 3 Papakainga.
Nama, Te Ahua o te Tuku. ■ Te ra i Hainatia ai. i Te Ingoa o te Whenua. Nga Ingoa o nga Tangata e whai Tikanga ana ki taua whakaliaerenga. 231 He riihi (1910-81) 6 o nga ra o Hune, 1910 Waikouaiti, Tekiona Nama 41, Poraka III Mary Vincent me etahi atu ki a John Arthur Orbell.
Nam a Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua. Te Tangata kua mate. 232 Mahure Newton (S. 59-107) Tekiona Nama 5, Poraka IX, Alton Henere Newton. 233 Mere Potiki ( ) ., Tekiona Nama 8, Poraka XII, Waitutu John Joss. 234 Mere Potiki ( ) .. Tekiona Nama 8, Poraka XII, Waitutu William Joss. 235 Mere Potiki ( ) • • Tekiona Nama 8, Poraka XII, Waitutu William Joss. 236 Mere Potiki (Gt. 49-11) Tautuku, Poraka X, Tekiona Nama 1 Theresa (Tunuiarangi) Cameron. 237 John Stirling Awarua, Poraka 1, Tekiona Nama 1 Mary Smith. 238 Annie Maria Ashwell (S. 59-101) Waiau, Tekiona Nama 10, Poraka 4 Taare Ri. 239 Annie Maria Ashwell (S. 59-103) Waiau, Tekiona Nama 11, Poraka 5 Hone Wetere Potia Tahea. 240 Annie Maria Ashwell (S. 59-105) Waiau, Tekiona Nama 11, Poraka 5 Meriana Tahea. 241 George Newton (S. 62-5) Tekiona Nama 4, Poraka X, Lord’s River Thomas Leech. 242 George Newton (S. 63-3) Tekiona Nama 3a, Longwood ., Thomas Leech. 243 George Newton (S. 50-105) Waimimi.. Thomas Leech.
Narnn. Kai-tono. 1 Te Tangata kua mate. 1 244 George Newton .. .. .. .. .. Thomas Leech.
Tono I RARO i Tekioma 208 0 ce Turk Wiienda Maori, 1909, Pare ha. kia Meatia etahi Whenua Maori hei Whenua Nama. 1 Kai-tono. Te Ingoa o te Whenua.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT19101201.2.6
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 57, 1 December 1910, Page 753
Word Count
769PANUITANGA KOOTI WHENUA MAORI. Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 57, 1 December 1910, Page 753
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.