“jTe Ture Arai i nga Hoko Tahae 1881, me nga “ Ture Whakatikatika 1888 me 1889 i te Ture Arai Hoko Tahae, 1881”
Tari Kooti Whenua Maori, Poneke, 9 Hepetema, 1892. HE panuitanga tenei kia mohiotia ai i runga i te mana o nga Ture kua whakahuatia i runga ake nei, hei whakarite hoki i nga tikanga o aua Ture, k a tu he Kooti Komihana kite Kooti Whakawa Hara, i Poneke, a te 23 o nga ra o Hepetema, 1892, a te 2 o nga haora i te awatea, hei uiui i nga ritenga o nga keehi e mau ana i te Kupu Apiti i raro iho nei. Ko nga tangata katoa e whakahe ana ki aua hoko, me haere ki reira whakaatu ai i a ratou kupu whakahe. NA PIRIHONA, Kai-Rehita. KUPU APITI. Ohau Nama 3, Tekiona 27. 92-326. He riihi i tuhia i te 3 o nga ra o Oketopa, 1891, na Hipora Papaka me etahi atu ki a William Gorrie. Horowhenua Nama 14, Tetahi wahi o. 92-329. He pukapuka tuku i tuhia i te 20 o nga ra o Mei, 1892, na Meiha Keepa te Rangihiwinui ki a Sir Walter Lawry Buller. Horowhenua Nama 14, Tetahi wahi o. 92-330. He riihi i tuhia i te 20 o nga ra o Mei, 1892, na Meiha Keepa te Rangihiwinui ki a Sir Walter Lawry Buller. Waiwiri kite Rawhiti, Tetahi wahi o. 92-331. He pukapuka tuku i tuhia i te 20 o nga ra o Aperira, 1892, na Waretini Tuainuku me etahi atu ki a Sir Walter Lawry Buller. Waiwiri ki te Rawhiti, Tetahi wahi o. 92-332. He riihi i tuhia i te 20 o nga ra o Aperira, 1892, na Waretini Tuainuku me etahi atu ki a Sir Walter Lawry Buller. Waitohu Nama 11d. 92-336. He pukapuka tuku i tuhia i te 10 o nga ra o Akuhata, 1892, na Piripi Te Ra ki a William Stephen Thompson. Ngakaroro Nama 2f Rahui. 92-337. He pukapuka tuku i tuhia ite 6 o nga ra o Akuhata, 1892, na Epiha Tame Hawea ki a John Gillies. Pukehou Nama 4h, Tekiona 11. 92-338. He pukapuka tuku i tuhia ite3o o ra o Akuhata, 1892, na Pape Hamene ki a William Henry Simcox. . '.Whareroa Nama 2. 92-339. He pukapuka tuku i tuhia ite 12 o nga ra o Hurae, 1892, na Te Anu Te Wharangi me etahi atu ki a Mackay Brothers. Manawatu Kukutauaki Nama 4a, Tetahi wahi o. 92-342. He riihi i tuhia i te 29 o ngara o Pepuere, 1892, na Te Rakau Hemo Toka me tetahi atu ki a William Frederick Barnard Brown. Horowhenua Nama 14, Tetahi wahi o. 92-343. He riihi i tuhia i te 5 o nga ra o Hepetema, 1892, na Keepa Te Rangihiwinui ki a Sir Walter Lawry Buller. POTAKAKURATAWHITI NAMA 2. 92-322. He mokete i tuhia i te 12 o nga ra o Akuhata, 1892, na Akenehi Tutere ki a Arthur Martin. POREHIRA KaRE, TEKIONA 20. 92-327. He pukapuka tuku i tuhia i te 18 o nga ra o Akuhata, 1892, na Tare Tahua ki a Francis Loudon. Whareroa Nama 1. 92-316. He pukapuka tuku i tuhia i te 6 o nga ra o Mei, 1892, na Hana Hikairo me etahi atu ki a Michael James Lynch me tetahi atu. Ngakororo Nama 2f Rahui. 92-348. He pukapuka tuku i tuhia i te 23 o nga ra o Akuhata, 1892, na Manahi Te'Humu ki a John Gillies. Pipitea, Rota 2, Tekiona 2b. 92-350. He pukapuka tuku i tuhia i te 30 o nga ra o Hurae, 1892, na Hapi Puketapu ki a John Thompson. Pipitea, Rota 12, 16, 17, me 18. 92-351. He pukapuka tuku i tuhia i te 30 o nga ra o Hurae, 1892, na Hapi Puketapu ki a John Thompson. Hutt, Wahanga 10 o Tekiona 16. 92-352. He pukapuka tuku i tuhia i te 8 o nga ra o Hurae, 1892, na Atanatiu Te Puni ki a John Thompson.
Wellington, Tekiona ,637. 92-353. He pukapuka tuku i tuhia i te 15 o nga ra o Hurae, 1892, na Hapi Puketapu ki a John Thompson. Pukerua Nama 2, Tekiona 4. 92-354. Ko te whakataunga o te Hupirimi Kooti i te 14 o nga ra o Hepetema, 1892, i tau kia utua e Hanikamu Te Hiko i roto i tona hea i tenei whenua.
Permanent link to this item
https://paperspast.natlib.govt.nz/periodicals/KNT18920915.2.4
Bibliographic details
Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 40, 15 September 1892, Page 331
Word Count
719“jTe Ture Arai i nga Hoko Tahae 1881, me nga “ Ture Whakatikatika 1888 me 1889 i te Ture Arai Hoko Tahae, 1881” Ko te Kahiti o Niu Tireni, Issue 40, 15 September 1892, Page 331
Using This Item
Tūnga manatārua: Kua pau te manatārua (i Aotearoa). Ka pā ko ētahi atu tikanga.
Te whakamahi anō: E whakaae ana Te Puna Matauranga o Aotearoa The National Library of New Zealand he mauri tō ēnei momo taonga, he wairua ora tōna e honoa ai te taonga kikokiko ki te iwi nāna taua taonga i tārei i te tuatahi. He kaipupuri noa mātou i ēnei taonga, ā, ko te inoia kia tika tō pupuri me tō kawe i te taonga nei, kia hāngai katoa hoki tō whakamahinga anō i ngā matū o roto ki ngā mātāpono e kīa nei Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (i whakahoutia i te tau 2018) – e wātea mai ana i te pae tukutuku o Te Puna Mātauranga o Aotearoa National Library of New Zealand.
Out of Copyright (New Zealand). Other considerations apply.
The National Library of New Zealand Te Puna Mātauranga o Aotearoa acknowledges that taonga (treasures) such as this have mauri, a living spirit, that connects a physical object to the kinship group involved in its creation. As kaipupuri (holders) of this taonga, we ask that you treat it with respect and ensure that any reuse of the material is in line with the Library’s Principles for the Care and Preservation of Māori Materials – Te Mauri o te Mātauranga : Purihia, Tiakina! (revised 2018) – available on the National Library of New Zealand’s website.